Sari peste navigare, accesează conținutul
Sari peste conținut, mergi la subsol
Brad natural sau artificial și care specie rezistă cel mai mult

Brad natural sau artificial și care specie rezistă cel mai mult

Cumperi brad în fiecare an, iar până în Ajun rămâne din el un schelet și un covor plin de ace? Sau te gândești la unul artificial și nu știi dacă merită cu adevărat? Trecem prin cât ține fiecare specie și de ce, cât a costat sezonul trecut, prin ce se deosebesc acele ieftine de cele scumpe și ce presupune un brad în ghiveci. La final găsești rețeta prin care ții un pom tăiat proaspăt cât mai mult.

Îți plac articolele noastre?

Adaugă Biano ca sursă preferată și vezi-ne mai des pe Google.

Preferă Biano

Pe scurt

  • Un pom proaspăt tăiat are în el cam 60 la sută apă. În zece zile de cameră caldă, molidul coboară la 30 la sută, pinul la 42, iar bradul Nordmann la 48.
  • Molidul își scutură deci acele cam în paisprezece zile, pinul ține o lună, iar Nordmannul lejer până în primăvară.
  • Pomul bea până la jumătate de litru de apă pe zi. Nivelul trebuie să rămână peste tăietură, altfel trunchiul nu mai trage deloc.
  • Bradul artificial se plătește ecologic abia după un lung șir de ani. Estimările diferă, iar studiul cel mai citat vorbește de peste douăzeci.

Începem cu ce îi supără cel mai tare pe oameni: de ce un pom ține toate sărbătorile, iar altul își lasă acele încă înainte de cina din Ajun.

Care specie rezistă cel mai mult

Deosebirea dintre specii nu e o impresie, ci un lucru măsurabil. Specialiștii de la Universitatea Mendel din Brno, într-un studiu ceh, au măsurat cât de repede se usucă fiecare specie într-o încăpere încălzită.

SpeciaApa rămasăCât ține în camerăCât a costat în sezonul 2025
Molid30 %în jur de două săptămâni17 până la 40 de lei la ocolul silvic
Brad argintiuîn jur de 30 %două până la trei săptămânipeste o sută de lei, mai ales în ghiveci
Pin42 %aproximativ o lunăse găsește rar la noi
Brad Nordmann48 %până în primăvară99 până la 140 de lei la magazinele de bricolaj

Apa rămasă și durata vin din măsurătorile cehe. Prețurile sunt cele din sezonul 2025 de la noi, rotunjite, pentru un pom de până în doi metri.

Ordinea e deci limpede, iar prețul o urmează. Molidul ieftin rămâne gol primul, Nordmannul scump ține cel mai mult. Cine pune bradul devreme și îl vrea întreg până la Bobotează economisește tocmai plătind mai mult.

În piețe socoteala arată altfel decât la bricolaj: pentru un Nordmann tăiat de doi metri se cereau în decembrie trecut în jur de 250 de lei, iar la exemplarele mari se ajungea și de câteva ori pe atât. Cel mai ieftin rămâne drumul la ocolul silvic, numai că acolo alegerea se face din ce e recoltat în zonă.

De ce nu își pierde acele bradul Nordmann

Sunt de vină două lucruri și pe amândouă le vezi cu ochiul liber.

Bradul are pe ace un strat de ceară mai gros, care oprește evaporarea. Molidul îl are subțire, deci pierde apa mai repede. Și apoi e felul în care acele stau prinse de rămurică: la brad se sprijină cu latura lată, în timp ce molidul atinge rămurica doar cu o suprafață mică. Cu cât suprafața e mai mică, cu atât se usucă mai devreme legătura, iar acul cade.

De asta nu ajută nicio îngrijire, oricât de bună, la un molid așezat lângă calorifer. Căldura și aerul uscat nu fac decât să grăbească procesul.

Natural sau artificial

Avantaje

  • Pomul viu miroase, vine dintr-o resursă care se reface, iar după sărbători ajunge tocătură
  • Îl iei mai ieftin și nu îl ții unsprezece luni prin casă

Dezavantaje

  • Trebuie cumpărat în fiecare iarnă din nou, adus și la final dus de acolo
  • Acele cad și pomul cere udat

Avantaje

  • Bradul artificial nu se scutură, nu se udă și îl folosești din nou
  • Se potrivește celor cu alergii și acolo unde cumpăratul anual ar fi o bătaie de cap

Dezavantaje

  • E făcut din plastic, care practic nu se poate recicla
  • Ecologic ajunge din urmă pomul viu abia după mulți ani de folosire

La ultima liniuță se cuvin niște cifre, pentru că se răstălmăcesc des. Cel mai citat studiu comparativ de ciclu de viață, făcut de firma canadiană Ellipsos, a socotit că un brad artificial trebuie să slujească mai mult de douăzeci de ani ca să îl întreacă pe cel cumpărat în fiecare an. Unui pom viu de doi metri i-a atribuit în jur de 24 de kilograme de dioxid de carbon, iar unuia artificial de aceeași mărime dublu.

Alte estimări sunt mai blânde și vorbesc despre zece ani. Capcana stă în altă parte: sondajele arată că o casă obișnuită aruncă bradul artificial cam după șase sezoane, adică mult înainte ca vreuna dintre granițele astea să fie atinsă.

Acele artificiale, 2D sau 3D

Prețurile brazilor artificiali se întind la noi de la o sută și ceva de lei până peste o mie pentru mărimile obișnuite de casă, iar cei mai mulți se vând între 300 și 600. Bucata ieftină și cea scumpă se deosebesc pe ramuri.

  • Acele 2D se fac tăind folie de PVC în fâșii. Sunt plate și la privit seamănă cu hârtia. Brazii ieftini au numai atât.
  • Acele 3D se presează din polietilenă într-o formă, deci au volum și formă adevărate. Arată credibil, dar scumpesc.
  • Combinația pune ace 3D pe exteriorul ramurilor și 2D mai ieftine înăuntru, unde oricum nu se văd. Un compromis bun între preț și înfățișare.

Când alegi, pune mâna pe capătul ramurii. Dacă fâșiile revin la loc și nu se răsucesc, bradul va supraviețui la mai mult de o desfacere. Mărimea și felul acelor le poți compara direct în oferta de brazi de Crăciun.

Bradul viu în ghiveci

Sună ca cea mai bună soluție dintre toate, numai că are o capcană despre care nu se prea vorbește.

Hotărăște rădăcina, nu ghiveciul. Pomul trebuie să fi crescut în vas cel puțin un sezon. Bucățile pe care cineva le-a înfipt în ghiveci cu puțin înainte de vânzare au rădăcinile retezate și în grădină nu prind. Le recunoști ușor: le scoți aproape fără împotrivire, iar pământul se desface între timp.

Cifrele vorbesc limpede. Furnizorii cehi care închiriază pomi în ghiveci raportează la exemplarele împrumutate o mortalitate de cinci până la șapte la sută. La cele cumpărate socoteala e alta, fiindcă din ele marea majoritate nu apucă vara următoare.

Dacă tot te bagi, ține-te de două reguli: în casă cel mult zece până la paisprezece zile și udat cu apă călduță spre rece. După sărbători nu muta pomul direct în ger, ci lasă-l să se obișnuiască, de pildă în garaj, la cinci sau zece grade.

Cum ții un pom tăiat proaspăt

  1. Lasă-l câteva zile la rece

    Pe balcon sau în pivniță pomul se obișnuiește încet. Mutarea din ger direct în camera încălzită e cel mai dur salt cu putință.

  2. Retează capătul trunchiului

    Câțiva centimetri ajung. Tăietura proaspătă deschide căile prin care pomul trage apă.

  3. Pune-l într-un suport cu apă

    Rezervorul să aibă măcar trei litri. Zilnic scade și cu jumătate de litru.

  4. Verifică nivelul în fiecare zi

    Cum coboară sub tăietură, trunchiul se închide cu rășină și nu mai bea. Apa adăugată după aceea nu mai ajută.

  5. Ține-l departe de căldură

    Nu vrei lângă pom nici calorifer, nici șemineu, nici încălzire în pardoseală. Căldura uscată grăbește căderea acelor mai tare decât orice altceva.

Artificiile pe brad nu au ce căuta

Asta nu e o vorbă spusă din prudență, ci un lucru socotit.

După vreo trei săptămâni într-o cameră încălzită, bradul e uscat într-atât încât acele i se aprind de la o artificie obișnuită. Artificiile ard la o temperatură de vreo o mie de grade, în timp ce lemnul ia foc încă de la 250 până la 350. De asta pompierii repetă avertismentul în fiecare decembrie, iar în statistici se adună an de an incendii pornite de la pomul de Crăciun.

Aprinde deci artificiile doar deasupra unei suprafețe neinflamabile și departe de pom. Alternativa sigură sunt instalațiile luminoase de Crăciun, la care ajunge să fii atent că sunt făcute pentru interior. Cum alegi lungimea și numărul de leduri ți-am scris separat în ghidul despre instalațiile de Crăciun.

Ce înălțime alegi

Măsoară tavanul înainte să pleci după pom. În blocurile mai noi socotește o înălțime de vreo 2,5 până la 2,7 metri, iar în clădirile vechi tavanele trec și de trei.

Din înălțimea aia scade suportul și vârful. Când stai între două mărimi, ia-o pe cea mai mică: un pom îndesat sub tavan pare înghesuit și oricum nu îi mai așezi vârful drept. Nu uita nici de lățime, fiindcă ramurile de jos ajung la distanțe foarte diferite, iar de ea depinde și câte globuri și ornamente încap pe el.

Întrebări frecvente

Care brad de Crăciun rezistă cel mai mult?

Bradul Nordmann. Se usucă cel mai încet dintre toate speciile și ține în cameră până în primăvară, în timp ce molidul rămâne gol în paisprezece zile.

De ce cad acele atât de repede?

La molid, acele ating rămurica pe o suprafață foarte mică, iar stratul de ceară de pe ele e subțire. Legătura se usucă deci mai devreme decât la brad, care le poartă pe latura lată.

Câtă apă bea un brad de Crăciun?

Cam jumătate de litru pe zi. Mai important decât cantitatea e însă ca nivelul să nu coboare niciodată sub tăietură. Odată ce trunchiul se închide cu rășină, nu mai începe să bea.

Merită bradul artificial din punct de vedere ecologic?

Abia după multe sezoane. Cel mai cunoscut calcul de ciclu de viață vorbește de peste douăzeci de ani, estimările mai blânde de zece. Cele mai multe case scapă însă de el deja după șase.

Prinde bradul din ghiveci dacă îl plantez în grădină?

Doar dacă a crescut cu adevărat în vas. La pomii de închiriat, care îndeplinesc condiția asta, mortalitatea se învârte pe la cinci sau șapte la sută. La bucățile înfipte în grabă în ghiveci, marea majoritate nu prind.

Cât poate sta în casă un brad în ghiveci?

Două săptămâni sunt plafonul. Apoi îi e locul la rece, unde se obișnuiește treptat cu temperatura de afară.

Pot pune artificii în brad?

Nu. După trei săptămâni cu căldura pornită, acele sunt atât de uscate încât o artificie le aprinde. Ea arde cu sute de grade peste temperatura la care ia foc lemnul.

Să îți rămână bradul proaspăt până în clipa în care vrei chiar tu să îl conduci afară!

Sari peste subsol, revino la începutul paginiiSalt la începutul paginii