Cycas revoluta
Cycadaceae
Cunoscută și ca: cycas, palmier sago
Cycas revoluta, cunoscut și ca cycas sau palmier sago, este o plantă cu creștere lentă și aspect de palmier, cu o coroană simetrică de frunze lucioase. La noi se cultivă în casă, pentru că nu rezistă la îngheț. Este considerată ușor de crescut, dar are nevoie de drenaj bun și de o atenție deosebită la toxicitate.
- Lumină
- Lumină indirectă intensă, Semiumbră
- Udare
- Scăzute
- Umiditate
- Scăzută
- Temperatură
- 16–30 °C, min. -10 °C
- Dificultate
- Ușor de cultivat
- Înălțime
- 0,3–1,5 m
Îngrijire pe parcursul anului
Calendar pentru o plantă de interior în climatul Continental.
Descriere
Cycas revoluta nu este un palmier adevărat, ci face parte din familia Cycadaceae. Provine din sudul Japoniei, inclusiv din insulele Ryukyu, și din sud-estul Chinei, unde crește prin tufărișuri pe dealuri, în regiuni cu climat cald-temperat până la subtropical.
Forma este o rozetă simetrică de frunze rigide pe un trunchi gros și zburlit. La plantele tinere trunchiul este scurt sau chiar subteran, iar odată cu vârsta se poate ramifica. Frunzele sunt pinate, verde închis, lucioase, lungi de 50-150 cm, cu foliole înguste, coriacee, cu marginile puternic răsucite spre dedesubt, iar foliolele de la bază au formă de spini.
Planta este veșnic verde și crește lent. În natură poate ajunge, de obicei, între 100 și 700 cm înălțime și 100-200 cm lățime. Nu înflorește în sens obișnuit: este dioică, plantele mascule formează conuri galbene cu polen, iar cele femele un mănunchi auriu, rotunjit, de megasporofile.
Cultivare și îngrijire
Lumină și loc
Cycasul preferă lumină puternică, dar indirectă, sau semiumbră. În interior se descurcă bine cu 4-6 ore de soare filtrat. Soarele puternic poate decolora frunzele.
Dacă mutați planta brusc într-un loc foarte luminos, frunzele se pot albi. Obișnuiți-o treptat cu lumina mai intensă. Fiind plantă de ghiveci, poate sta și pe balcon, dar nu rezistă la îngheț, deci trebuie ferită de frigul puternic.
Udare și umiditate
Cycasul tolerează bine seceta și are nevoie de puțină apă. Udați abia când solul s-a uscat pe câțiva centimetri adâncime. Excesul de apă și drenajul slab duc la putrezirea rădăcinilor și a trunchiului.
În lunile mai-august, când planta crește, udați ceva mai des. În perioada de repaus, în ianuarie, februarie, noiembrie și decembrie, udați foarte puțin.
Umiditatea scăzută a aerului nu este o problemă mare, dar aerul foarte uscat, ca și frigul, poate face vârfurile frunzelor să se brunifice. Udarea regulată, fără extreme, ajută.
Sol și repotare
Folosiți un amestec nisipos, bine drenat, cu puțină materie organică, de la acid la neutru (pH în jur de 5,5-7,0). Se potrivesc solurile nisipoase, lutoase sau cu pietriș. Ghiveciul trebuie să aibă orificii de scurgere.
Repotați în aprilie sau mai, când planta intră în creștere.
Fertilizare
Fertilizați în perioada de creștere, din aprilie până în august. În lunile de repaus nu este nevoie de îngrășământ.
Tăiere
Tăierea se face în martie sau aprilie și se rezumă la îndepărtarea frunzelor uscate sau deteriorate. Nu tăiați niciodată mugurele de creștere din vârf.
Înmulțire
Cycasul se înmulțește prin semințe sau prin lăstari (offseturi) care apar la baza groasă a trunchiului. Lăstarii se separă în mai sau iunie. Semănatul în interior se face în februarie sau martie, dar planta crește foarte lent.
Iernare
Planta nu suportă înghețul puternic. Iarna țineți-o în casă, într-un loc răcoros și luminos, cu apă puțină. Chiar dacă poate supraviețui scurt până la aproximativ -10 °C, iernile de la noi pot coborî mult sub această valoare, așa că nu o lăsați afară.
Probleme frecvente
Frunze galbene: de obicei, prea multă apă sau drenaj slab. Lăsați solul să se usuce și îmbunătățiți drenajul.
Frunze decolorate: mutare bruscă la soare puternic. Acomodați planta treptat.
Vârfuri brune: frig sau aer uscat. Protejați planta de frig și udați regulat.
Insecte albe, crustoase, pe frunze: este cochenila cycasului (Cycad aulacaspis scale). Se tratează cu ulei horticol sau cu insecticid sistemic. Mai pot apărea păduchi lânoși și păianjeni roșii.
Boli: putrezirea rădăcinilor și a trunchiului, aproape întotdeauna legată de excesul de umezeală.
Siguranță
Toxice pentru pisici și câini- Pisici
- Foarte toxică
- Câini
- Foarte toxică
- Cai
- Toxică
- Oameni
- Toxică
Cycasul este foarte toxic pentru pisici și câini și toxic pentru cai și oameni. Sunt toxice semințele, frunzele, trunchiul și miezul (măduva), din cauza cycasinei. Simptomele includ vărsături, scaune cu sânge, icter, sete crescută, vânătăi, insuficiență hepatică și, posibil, moarte. Din miez se obține amidon de sago doar după spălare temeinică pentru îndepărtarea toxinelor, iar acasă nu este sigur de folosit. Aceasta este doar informare, nu sfat medical sau veterinar. Dacă aveți dubii, adresați-vă unui medic veterinar sau unui medic.
Sursă: ASPCA Toxic and Non-Toxic Plants, North Carolina Extension Gardener Plant Toolbox, English Wikipedia




















































































