Fuchsia magellanica
Onagraceae
Cunoscută și ca: fucsia rezistentă
Fuchsia magellanica, cunoscută și ca fucsia rezistentă sau cerceii doamnei, este un arbust cu ramuri arcuite, încărcat de flori pendule roșii și violet din iunie până în octombrie. Se cultivă ușor la ghiveci, pe balcon sau în casă. Iernile cu minime în jur de -20 °C sunt însă mai aspre decât limita ei de aproximativ -15 °C, așa că are nevoie de protecție.
- Lumină
- Soare până la semiumbră, Semiumbră
- Udare
- Moderate
- Umiditate
- Moderată
- Temperatură
- 12–24 °C, min. -15 °C
- Dificultate
- Ușor de cultivat
- Înălțime
- 1–3 m
Îngrijire pe parcursul anului
Calendar pentru climatul Continental.
Cum arată Fuchsia magellanica
Fuchsia magellanica este un arbust peren cu frunze căzătoare, de formă rotunjită și arcuită, ca o fântână, cu tulpini subțiri roșu-brune. În natură ajunge la 1–3 m înălțime și aproximativ 1–2 m lățime, cu o creștere moderată. Frunzele sunt verzi.
Floarea este mică, pendulă și tubulară: tubul și sepalele sunt roșu-magenta, petalele violet închis, iar staminele ies bine în evidență. Înflorește din iunie până în octombrie, adică până la îngheț. Toamna apar boabe zemoase, elipsoidale, de 10–15 mm, care se colorează închis. Florile bogate în nectar atrag albinele.
Specia provine din sudul temperat al Chile și Argentinei, unde crește în tufărișuri umede, la marginea pădurilor și în poieni, adesea lângă apă. S-a naturalizat în Irlanda și în Australia. Se poate cultiva ca gard viu sau în ghiveci.
Cultivare și îngrijire
Lumină și amplasare
Crește de la soare până la semiumbră. Cel mai frumos înflorește într-un loc răcoros și umed, cu puțină umbră. Pe balcon, un colț ferit de soarele arzător al după-amiezii este alegerea potrivită. În zilele fierbinți și uscate frunzele și florile au de suferit.
Udare
Pământul trebuie ținut uniform umed pe tot parcursul verii. Udați mai des în iunie, iulie și august. Dacă planta se ofilește în căldură, udați-o, acoperiți solul cu mulci și asigurați-i umbră.
Sol și transplantare
Preferă un sol fertil, bogat în humus, umed, dar bine drenat. Suportă și argila grea. pH-ul potrivit este de aproximativ 5,5–7,5.
Transplantați în martie sau aprilie, înainte de pornirea creșterii.
Fertilizare
Fertilizați din aprilie până în august, perioada în care planta crește și înflorește.
Tăiere
Tăierea se face în martie–aprilie. Dacă gerul nu a distrus deja tulpinile, tăiați-le aproape de bază pentru a stimula creșterea nouă. Planta suportă bine și o tundere de formare.
Plantare
Plantați primăvara, în mai sau iunie, într-un sol fertil, la soare sau la semiumbră. Fiind potrivită pentru ghiveci, poate rămâne într-un container mare pe balcon.
Iernare
Planta rezistă cel mult până la aproximativ -15 °C, iar iernile de la noi pot coborî la -20 °C. De aceea nu o lăsați neprotejată afară. Protejați-o de îngheț în octombrie și noiembrie.
Acoperiți gros baza cu mulci. În caz de ger puternic, partea de deasupra solului moare, iar planta dă lăstari noi din rădăcini. Repausul vegetativ ține din noiembrie până în februarie.
Înmulțire
Cea mai simplă metodă este butășirea: luați butași de tulpină în iunie, iulie sau august. Se poate înmulți și din semințe, semănate în casă în februarie sau martie.
Probleme frecvente
Dăunătorii posibili sunt afidele, păianjenii roșii, musculița albă și acarianul fucsiei. Lăstarii deformați și îngroșați indică acarianul fucsiei: tăiați și distrugeți partea afectată.
Ofilirea în căldură vine din secetă și temperaturi ridicate. Remediul este mulciul, udarea și umbrirea.
























































































