Pe scurt
- Procedeul: ții lama la un unghi de 15 până la 20°, ascuți mai întâi o parte până simți bavura pe cealaltă, apoi a doua parte, iar la final lustruiești tăișul cu partea fină a pietrei.
- Masatul doar îndreaptă tăișul, piatra sau ascuțitoarea îndepărtează metal și formează un tăiș nou.
- Cele mai multe cuțite europene suportă cam 20° pe fiecare parte, cele japoneze în jur de 15°. Pentru ascuțitul acasă îți ajunge o piatră cu granulația 1000.
- Tăișul rezistă cel mai mult pe un tocător de lemn sau de plastic și dacă speli cuțitul de mână, nu în mașina de spălat vase.
Începem cu motivul pentru care se tocește cuțitul, fiindcă după asta îți dai seama de ce unealtă ai nevoie acum.
Ce găsiți în articol:
- De ce se tocește cuțitul
- Ascuțire sau îndreptare pe masat?
- Cu ce ascuți cuțitul
- Ce piatră de ascuțit alegi
- Ce unghi alegi și cum îl măsori
- Cum ascuți cuțitul pe piatră pas cu pas
- Cum ascuți cuțitul pe masat
- Cum ascuți cuțitul la polizor
- Cum ascuți cuțitul fără ascuțitoare
- Cuțitele ceramice și cele zimțate
- Cum păstrezi cuțitul ascuțit mai mult timp
- Când duci cuțitul la un atelier de ascuțit
- Întrebări frecvente
De ce se tocește cuțitul
Chiar la margine, tăișul are doar fracțiuni de milimetru. La fiecare tăietură se îndoaie imperceptibil într-o parte și treptat se rotunjește. La început marginea doar se ondulează: cuțitul încă taie, dar începe să alunece. Un astfel de tăiș îl îndreaptă masatul. Mai târziu se uzează atât de mult încât nicio îndreptare nu-l mai salvează.
Mai repede se tocește cuțitul cu care tai pe o suprafață dură, care ajunge în chiuvetă printre celelalte vase sau trece prin mașina de spălat vase. Contează și duritatea oțelului: o lamă mai moale se ascute ușor, dar se tocește mai devreme, una mai dură ține mai mult și la ascuțit îți cere mai multă răbdare.
Ascuțire sau îndreptare pe masat?
Cele două operații se confundă des și de aceea mulți au impresia că masatul lor „nu funcționează”.
- Îndreptarea pe masat readuce tăișul ondulat în axa lamei. Masatul neted aproape că nu îndepărtează metal, cel striat și cel ceramic îndepărtează puțin, iar cel diamantat ascute asemănător cu o ascuțitoare. E potrivit pentru întreținerea unui cuțit care încă taie.
- Ascuțirea pe piatra de ascuțit sau cu ascuțitoarea îndepărtează metal de pe ambele fețe ale tăișului și formează un tăiș complet nou. E nevoie de ea atunci când cuțitul nu taie nici după ce l-ai trecut pe masat.
Practic, folosești masatul înainte de fiecare gătit mai serios, iar la piatră ajungi de obicei o dată la câteva luni.
Cu ce ascuți cuțitul
Ai de ales între patru tipuri de unelte. Diferă prin cât metal îndepărtează, cât de exact păstrează unghiul și câtă îndemânare cer.
| Unealtă | Ce face | Pentru cine |
|---|---|---|
| Piatră de ascuțit | ascute și lustruiește, unghiul îl ții tu | pentru orice cuțit, cere puțin exercițiu |
| Masat | îndreaptă tăișul, nu repară un tăiș tocit | întreținere între ascuțiri |
| Ascuțitoare manuală cu fantă | ascute rapid la un unghi fix | cuțite mai ieftine, ajutor rapid |
| Ascuțitoare electrică | ascute singură la unghiul setat, îndepărtează mai mult metal | cine ascute multe cuțite și nu vrea să exerseze |
Piatra de ascuțit dă cel mai bun rezultat și cruță lama, pentru că îndepărtează doar cât metal e necesar. Ascuțitoarea manuală e comodă, fiindcă fanta în formă de V ghidează singură cuțitul. Unghiul fix însă s-ar putea să nu se potrivească cuțitului tău, iar discurile mai grosiere îndepărtează mai mult material. Ascuțitoarea electrică e cea mai rapidă. Nu e potrivită însă pentru cuțitele japoneze ascuțite pe o singură parte și nici pentru cele ceramice, decât dacă producătorul ascuțitoarii permite explicit asta.
Poți alege dintre ascuțitoare de cuțite de diferite tipuri, de la pietre combinate la ascuțitoare mici de buzunar.
Ce piatră de ascuțit alegi
La piatră contează granulația. Cu cât numărul e mai mic, cu atât suprafața e mai grosieră și îndepărtează mai mult metal.
- Piatra grosieră, în jur de 200 până la 400, repară un tăiș ciobit sau foarte tocit.
- Piatra medie, în jur de 800 până la 1000, e baza pentru ascuțirea obișnuită a cuțitelor de bucătărie.
- Piatra fină, de la 3000 în sus, lustruiește tăișul, așa că tăietura e mai curată și tăișul rezistă mai mult.
Aceste numere corespund scalei japoneze, pe care o folosesc cele mai multe pietre de apă. Plăcile diamantate și unele pietre europene notează granulația altfel, așa că la ele citește descrierea producătorului.
Pentru casă se potrivește cel mai bine o piatră combinată cu două fețe, de exemplu cu granulația 1000 pe una și 3000 sau 6000 pe cealaltă. Piatra de apă o pui de obicei la înmuiat înainte de ascuțire până nu mai ies bule din ea, adică cam zece până la cincisprezece minute. Unele pietre trebuie doar stropite cu apă, iar cele de ulei se ung cu ulei special pentru pietre de ascuțit. Așa că urmează instrucțiunile producătorului.
Ce unghi alegi și cum îl măsori
Unghiul îl măsori între lamă și piatră, pentru fiecare parte separat. Cuțitele de bucătărie europene sunt ascuțite de obicei la circa 20° pe parte, cele japoneze la aproximativ 15°. Un tăiș mai ascuțit taie mai ușor, dar e mai fragil. Dacă producătorul indică unghiul, ține-te de el.
Fără instrument de măsură te ajută un calcul simplu. La o lamă lată de 4 cm, muchia (cotorul) va fi la un unghi de 15° cam la 1 cm deasupra pietrei, la 20° la aproximativ 1,4 cm. Te mai pot ajuta un raportor pentru cuțite, un ghidaj de plastic prins pe muchia lamei sau o aplicație de înclinometru pe telefon.
Cu un marker verifici în schimb că ții unghiul la care a fost ascuțit cuțitul. Colorează cu un marker permanent fațeta îngustă și teșită de lângă tăiș și fă câteva treceri pe piatră. Dacă culoarea dispare pe toată lățimea fațetei, înclinația e bună. Când a dispărut doar chiar la margine, ții cuțitul prea ridicat și trebuie să-l cobori. Dacă s-a șlefuit doar marginea de sus a fațetei, mărește unghiul.
Cum ascuți cuțitul pe piatră pas cu pas
Pune piatra pe o lavetă umedă sau într-un suport, ca să nu alunece. Trage lama peste toată piatra, de la călcâi la vârf, și ține degetele celeilalte mâini pe fața plată a lamei, în afara traseului tăișului.
Pregătește piatra
Înmoaie-o sau stropește-o după instrucțiuni și pune-o cu fața mai grosieră în sus pe o suprafață stabilă.
Stabilește unghiul
Așază lama pe piatră și ridică muchia la înclinația aleasă după tipul cuțitului.
Ascute o parte
Fă treceri uniforme pe toată lungimea tăișului, până simți pe partea opusă o bavură fină.
Întoarce cuțitul
Fă același număr de treceri pe cealaltă parte, până când bavura trece înapoi.
Treci pe fața fină
Întoarce piatra și lustruiește tăișul cu câteva treceri mai ușoare, alternativ pe ambele părți.
Testează tăișul
Spală cuțitul, șterge-l și încearcă să tai o foaie de hârtie sau o roșie.
Bavura e o margine subțire de metal pe tăiș. O simți dacă treci atent cu buricul degetului mare pe fața lamei, în direcția de la muchie spre tăiș, niciodată de-a lungul tăișului. Cât timp nu o simți de la călcâi până la vârf, ascuțirea pe partea respectivă nu e gata.
Un cuțit bine ascuțit e mai ales rezultatul unui unghi constant. Cele mai frecvente greșeli sunt trei: înclinația se schimbă în timpul trecerii, apeși prea tare pe lamă sau pe tăiș rămâne bavura.
Cum ascuți cuțitul pe masat
Ține masatul vertical, cu vârful sprijinit pe un tocător sau pe o lavetă. Așază cuțitul cu călcâiul lamei pe partea de sus a masatului, la un unghi asemănător celui de la ascuțire, și trage-l în jos spre tine, astfel încât pe masat să treacă toată lungimea tăișului, inclusiv vârful.
Ajung cinci până la zece treceri ușoare, alternativ pe fiecare parte. Nu e nevoie să apeși, masatul doar îndreaptă tăișul. Dacă nici după asta cuțitul nu taie, masatul nu mai ajută și e momentul pentru piatră.
Cum ascuți cuțitul la polizor
Cel mai sigur e un polizor cu turație mică și răcire cu apă, pe care oțelul nu se supraîncălzește. Pe un polizor de banc rapid tăișul se arde ușor. Dacă totuși îl folosești, alege un disc fin, apasă doar ușor, fă treceri scurte și răcește des lama în apă. Când oțelul se îngălbenește sau se albăstrește, și-a pierdut duritatea și tăișul nu mai ține mult.
Polizorul unghiular (flexul) nu-l folosi niciodată pentru un cuțit de bucătărie. E periculos și distruge lama.
Cum ascuți cuțitul fără ascuțitoare
La nevoie te ajută o cană sau o farfurie de ceramică. Întoarce-o cu fundul în sus și trage cuțitul pe inelul neglazurat de pe fund, la același unghi ca pe piatră, alternativ din stânga și din dreapta. Ceramica funcționează asemănător cu o piatră fină, dar tăișul revine doar pentru scurt timp, iar unghiul se ține mai greu.
Nu ascuți cuțitele pe muchia unei trepte de beton și nici pe o piatră din grădină. Suprafața aspră mai degrabă ciobește tăișul și zgârie lama.
Cuțitele ceramice și cele zimțate
Ceramica e mai dură decât oțelul, așa că nu o ascute nici o piatră obișnuită, nici masatul. Are nevoie de o ascuțitoare diamantată, iar pentru că e fragilă, e mai sigur să lași ascuțirea pe mâna unui atelier.
Cuțitul de pâine sau alt cuțit zimțat îl ascuți zimț cu zimț, cu o tijă conică subțire. Lucrezi doar pe partea teșită, iar cealaltă parte o treci apoi ușor. Cuțitele zimțate se tocesc însă încet, așa că e suficient să le ascuți doar din când în când.
Cum păstrezi cuțitul ascuțit mai mult timp
Tăișul rezistă mai mult mai ales în funcție de suprafața pe care tai și de felul în care tai. Cele mai blânde cu lama sunt tocătoarele de bucătărie din lemn și din plastic. O suprafață de tăiat din sticlă, piatră sau ceramică tocește cuțitul foarte repede.
Spală cuțitul de mână și șterge-l imediat. În mașina de spălat vase se lovește de celelalte vase, iar temperatura ridicată și detergentul agresiv strică și mânerul. Pentru păstrare sunt potrivite un suport de cuțite, o bară magnetică sau o teacă pentru lamă.
Când duci cuțitul la un atelier de ascuțit
La un atelier de ascuțit duci cuțitul cu tăișul ciobit, cu vârful îndoit sau pe cel pe care nu reușești să-l ascuți nici după mai multe încercări. Specialistul are pietre grosiere și mașini care nu supraîncălzesc metalul. Merită și în cazul cuțitelor scumpe, pe care nu vrei să exersezi.
Când lama e după ani vizibil mai îngustă, crăpată sau se mișcă în mâner, ascuțirea nu mai ajută. Atunci e momentul să alegi unul nou dintre cuțite.
Cuțite
Întrebări frecvente
Cum îți dai seama că un cuțit e tocit?
Cuțitul tocit alunecă pe coaja roșiei sau a ardeiului și mai degrabă rupe o foaie de hârtie decât s-o taie. Dacă privești tăișul în lumină, vezi mici puncte lucioase în locurile unde marginea s-a rotunjit.
Ce e mai bun, piatra de ascuțit sau ascuțitoarea electrică?
Pe piatră ascuți mai mult timp și ai nevoie de exercițiu, în schimb cruți lama și unghiul îl alegi tu. Cu ascuțitoarea electrică rezolvi cuțitul repede și fără experiență, dar lama se subțiază mai repede.
Cât de des se ascut cuțitele?
Depinde cât gătești. Pe masat îl poți trece liniștit la fiecare gătit mai lung, iar piatra îți trebuie de obicei de câteva ori pe an.
Cuțitul se ascute pe ambele părți?
Cele mai multe cuțite de bucătărie europene au tăișul ascuțit simetric, la fel pe fiecare parte. Unele cuțite japoneze au tăișul doar pe o parte, iar pe cealaltă, după ascuțire, o îndrepți doar ușor, ținând-o plat pe piatră.
Cât timp ții piatra de ascuțit în apă?
De obicei ajung zece minute, cel mult cincisprezece, iar momentul îl recunoști după faptul că nu mai ies bule. Pietrele care doar se stropesc nu se înmoaie, așa că urmează instrucțiunile producătorului.
De ce se tocește cuțitul repede după ascuțire?
Cel mai des a rămas pe tăiș bavura, care se îndoaie la prima tăiere. Ajută să lustruiești tăișul pe o piatră fină și să-l treci pe masat. Se tocește repede și tăișul ascuțit la un unghi prea mic.
Să-ți taie cuțitele ca prin unt!



























