Heliopsis
Heliopsis helianthoides · Asteraceae
Cunoscută și ca: ochiul boului fals
Heliopsisul, numit și ochiul boului fals, este o perenă înaltă, cu flori galben-portocalii asemănătoare margaretelor, care înfloresc din iunie până în septembrie. Este ușor de crescut, rezistă la ger și se mulțumește cu soluri sărace. Iarna se usucă până la colet și renaște în primăvară.
- Lumină
- Soare plină, Soare până la semiumbră
- Udare
- Moderate
- Umiditate
- Moderată
- Temperatură
- 15–28 °C, min. -35 °C
- Dificultate
- Ușor de cultivat
- Înălțime
- 0,9–1,5 m
Îngrijire pe parcursul anului
Calendar pentru climatul Continental.
Cum arată heliopsisul
Heliopsis helianthoides face parte din familia Asteraceae și provine din estul și centrul Americii de Nord, din Saskatchewan până în Newfoundland și spre sud până în Texas, New Mexico și Georgia. În natură crește în păduri deschise, prerii înalte, tufărișuri, pe pajiști, pe malul apelor și pe marginea drumurilor.
Este o plantă erbacee, perenă, cu tufă erectă și rizomi. Atinge de obicei 90-150 cm și crește într-un ritm moderat. Frunzele sunt verzi, opuse, ovale până la lanceolate, cu margini dințate și suprafață aspră, ca hârtia de șlefuit, lungi de până la circa 11 cm.
Florile sunt capitule de 5-8 cm, cu 10-18 petale galben-portocalii în jurul unui disc conic. Înfloresc din iunie până în septembrie, iar petalele rămân pe capitul și când acesta îmbătrânește. Florile nu sunt parfumate. Fructele sunt achene închise la culoare, de circa 5 mm, fără moț de peri, strânse în conul central.
Cultivare și îngrijire
Lumină și loc
Heliopsisul se simte cel mai bine la soare plin și suportă și o umbră ușoară. În umbră tulpinile devin mai slabe. Alege un loc deschis, în grădină, în spatele unui strat de perene, unde înălțimea plantei contează.
Udare
Planta are nevoie de umiditate medie și tolerează și un sol mai uscat, precum și perioade scurte de secetă. Udă mai des în iulie și august, când e cald și planta e în plină floare.
Solul
Heliopsisul se adaptează la multe tipuri de sol: lutos, argilos sau nisipos, inclusiv la teren sărac. Contează ca solul să fie bine drenat, cu un pH între 5,5 și 7,5.
Plantare
Plantează în aprilie sau mai, la soare plin. Plantele înalte pot avea nevoie de tutori. Dacă înmulțești din semințe, poți semăna în februarie-martie în interior, apoi planta răsadurile afară în aprilie-mai.
Tăiere
Îndepărtează florile trecute, ca să prelungești înflorirea. Dacă vrei o plantă mai scundă, scurtează tulpinile la sfârșitul lui mai. Taie planta la sol în noiembrie, la sfârșitul toamnei.
Dacă lași capitulele să se coacă, păsările se hrănesc cu semințele. Atunci amână tăierea completă.
Iarna
Planta este complet rezistentă la ger, până la aproximativ -35 °C, față de minimele obișnuite de -20 °C din zonă. Iarna partea aeriană se usucă, iar planta rămâne în repaus la nivelul coletului. Nu necesită adăpost special.
Înmulțire
Se înmulțește prin semințe sau prin diviziunea tufei. Semănatul se face în martie-aprilie sau în octombrie, iar în interior în februarie-martie. Diviziunea se face în martie-aprilie sau în septembrie.
Planta se poate autoînsămânța și poate forma colonii. Dacă nu vrei să se extindă, taie florile înainte să se coacă semințele.
Probleme frecvente
Tulpinile slabe și căzute apar de obicei din cauza umbrei prea mari sau a solului prea bogat. Mută planta la soare plin sau scurtează tulpinile la sfârșitul primăverii.
Utilizare
Heliopsisul este potrivit ca floare tăiată, iar tăierea se face de obicei în iulie și august. În grădină, florile atrag fluturi și albine, iar semințele hrănesc păsările.















































































