Spathiphyllum wallisii
Araceae
Spathiphyllum wallisii, cunoscut și ca spathiphyllum, crinul păcii sau spatifilum, este o plantă de apartament cu frunziș persistent, cu frunze lucioase și spate albe elegante. Se descurcă bine și cu lumină slabă, dar nu suportă aerul uscat, uscarea completă a substratului și temperaturile sub 10 °C. Este o specie ușor de cultivat, potrivită și pentru începători.
- Lumină
- Lumină indirectă intensă, Semiumbră
- Udare
- Moderate
- Umiditate
- Ridicată
- Temperatură
- 18–27 °C, min. 10 °C
- Dificultate
- Ușor de cultivat
- Înălțime
- 30–60 cm
Îngrijire pe parcursul anului
Calendar pentru o plantă de interior în climatul Continental.
Descriere
Spathiphyllum wallisii formează o tufă deasă de frunze arcuite, care pornesc toate de la bază. Frunzele sunt verzi, lucioase, ovate, cu vârf ascuțit și nervuri bine marcate, și stau pe pețioluri lungi. Planta crește moderat și ajunge, de regulă, la 30-60 cm înălțime și 30-60 cm lățime. În timp, tufa se lărgește prin lăstari noi.
Inflorescența este formată din flori mici grupate pe un spadice crem spre verzui, sub o spată albă mare, care se înverzește cu vârsta. Înflorește aproximativ din martie până în august. În natură, specia crește în stratul umbros și umed al pădurilor tropicale.
Cultivare și îngrijire
Lumină și loc
Cel mai bine se simte la lumină indirectă puternică, dar tolerează și semiumbra. Soarele direct arde frunzele. Dacă planta nu înflorește, cauza obișnuită este lumina prea slabă, iar soluția este mutarea într-un loc mai luminos, tot fără soare direct.
Temperatura optimă este între 18 și 27 °C. Nu rezistă la îngheț și nu trebuie lăsată sub 10 °C. Se cultivă în ghiveci, în casă; afară ar putea sta doar într-un loc umbrit, fără îngheț, ceea ce în clima noastră nu este posibil iarna.
Udare și umiditate
Substratul se ține uniform umed. Se udă atunci când stratul de la suprafață s-a uscat. Planta suportă foarte greu seceta, iar când îi este sete, frunzele i se lasă vizibil în jos. Apa nu trebuie să stagneze în farfurie sau în ghiveci.
Între mai și septembrie are nevoie de mai multă apă. Umiditatea aerului trebuie să fie ridicată. Aerul uscat sau fluorul din apa de la robinet pot provoca apariția vârfurilor brune la frunze; ajută mărirea umidității și folosirea apei filtrate.
Substrat și rempotare
Are nevoie de un substrat ușor, aerat, bogat în humus, care reține umezeala, dar drenează bine. Un amestec fără turbă este potrivit. pH-ul optim este între 5,5 și 6,5.
Se rempotează la 1-2 ani, primăvara (martie-mai), când rădăcinile au umplut ghiveciul, sau se împarte tufa. Ghiveciul potrivit are 12-20 cm lățime; plantele ușor strânse în ghiveci înfloresc bine.
Fertilizare
În sezonul de creștere, aproximativ din aprilie până în septembrie, se aplică un îngrășământ echilibrat, diluat, la fiecare 4-6 săptămâni.
Tăiere
Florile trecute și frunzele îngălbenite se taie la baza plantei. Curățarea se face de obicei în martie-aprilie.
Iarna
Perioada de repaus este în ianuarie, februarie, noiembrie și decembrie. În acest timp planta se ține la căldură, peste 15 °C, ferită de curenți de aer, și se udă ceva mai puțin.
Înmulțire
Se înmulțește prin împărțirea tufei sau prin separarea lăstarilor laterali. Perioada potrivită este aprilie-iunie.
Probleme frecvente
Frunze lăsate în jos: cauza poate fi udarea insuficientă sau excesivă. Verifică umezeala substratului și ajustează udarea.
Frunze galbene: apar la udare excesivă sau drenaj slab. Lasă substratul să se usuce puțin și îmbunătățește drenajul.
Vârfuri brune: aer uscat sau fluor din apa de la robinet.
Dăunători posibili: păianjenul roșu, păduchii lânoși, cochenilele și tripșii. Boli posibile: putregaiul rădăcinilor și pătarea frunzelor.

























































































