Helichrysum
Xerochrysum bracteatum · Asteraceae
Cunoscută și ca: flori de paie, opaiț
Helichrysum (Xerochrysum bracteatum), cunoscut și ca floare de paie sau nemuritoare, are flori cu bractee lucioase, ca de hârtie, care rămân frumoase și uscate. Este o plantă ușor de crescut, care iubește soarele și solul sărac, dar nu rezistă în aer liber iernilor de la noi.
- Lumină
- Soare plină, Soare până la semiumbră
- Udare
- Scăzute
- Umiditate
- Scăzută
- Temperatură
- 15–28 °C, min. -2 °C
- Dificultate
- Ușor de cultivat
- Înălțime
- 30–90 cm
Îngrijire pe parcursul anului
Calendar pentru climatul Continental.
Cum arată helichrysum
Helichrysum formează tufe erecte, compacte, de obicei între 30 și 90 cm înălțime și 30–45 cm lățime. Ritmul de creștere este moderat. Frunzele sunt gri-verzui, lanceolate, de până la aproximativ 12 cm, acoperite cu fire fine, asemănătoare unei pânze de păianjen.
Florile măsoară 2,5–7 cm în diametru, cu centrul galben, înconjurat de bractee lucioase, cu textură de paie. Apar în galben, portocaliu, roșu, roz sau alb și durează mult, atât proaspete, cât și uscate. Planta este originară din Australia, unde crește în pajiști deschise. De cele mai multe ori este cultivată ca anuală.
Cultivare și îngrijire
Lumină și loc potrivit
Alege un loc în plin soare. Pentru o înflorire bogată, planta are nevoie de cel puțin 6 ore de soare direct pe zi. Suportă și umbra parțială, dar înflorește mai puțin.
Se potrivește bine în straturi însorite, în stâncării, în ghivece și pe balcon. Soiurile înalte pot avea nevoie de tutori.
Udare
Helichrysum are nevoie de puțină apă și crește în sol cu umiditate medie spre uscat. Udă-l mai ales în perioadele lungi de secetă. Udă la baza plantei, nu peste frunze, ca să eviți făinarea în vreme umedă.
Solul
Are nevoie de sol bine drenat, lutos sau nisipos, cu pH între 6,0 și 8,0. Solurile sărace nu-l deranjează. Drenajul liber contează mai mult decât bogăția solului.
Tăiere și ciupit
Îndepărtează regulat florile trecute. Ciupește ușor vârfurile tinere, ca planta să facă lăstari laterali și să se ramifice. După înflorire poți tăia plantele.
Plantare
Plantează în grădină după ultimul îngheț, în mai, la 25–40 cm distanță (aproximativ 30 cm), în plin soare. Răsadurile se pregătesc în casă, prin semănat în martie–aprilie.
În mai, septembrie și octombrie protejează plantele de îngheț.
Iernarea
Planta rezistă doar până la aproximativ -2 °C, iar iernile de la noi coboară de obicei mult mai jos, spre -20 °C. De aceea este tratată ca anuală. Dacă vrei să păstrezi exemplare de la un an la altul, poți face butași sau poți ține planta într-un loc ferit de îngheț. Perioada de repaus este în ianuarie, februarie, noiembrie și decembrie.
Înmulțire
Helichrysum se înmulțește prin semințe sau prin butași de tulpină. Ambele variante se fac în martie–aprilie.
Probleme frecvente
Petele albe sau cenușii de pe frunze indică făinare, care apare în condiții umede și când plantele sunt prea dese. Îmbunătățește circulația aerului, udă la bază și îndepărtează frunzele afectate.
Tulpinile care se alungesc și cad la soiurile înalte au nevoie de sprijin. Leagă-le de tutori sau alege soiuri pitice.
Planta atrage albinele și fluturii și este rezistentă la căprioare.
Recoltare și folosire
Florile se taie pentru buchete în iulie–septembrie. Înflorirea durează din iulie până în octombrie. Florile se păstrează bine atât în vază, cât și uscate.





































































































