Aloe arborescens
Asphodelaceae
Cunoscută și ca: aloe arborescens plantă
Aloe arborescens este o suculentă mare, ramificată, originară din sud-estul Africii. În clima rece nu rezistă iarna în aer liber, așa că se cultivă la ghiveci: vara pe balcon, iar în sezonul rece în casă sau la adăpost de îngheț. Înflorește iarna, cu flori roșu-portocalii.
- Lumină
- Soare plină, Soare până la semiumbră
- Udare
- Scăzute
- Umiditate
- Scăzută
- Temperatură
- 15–28 °C, min. -2 °C
- Dificultate
- Ușor de cultivat
- Înălțime
- 2–3 m
Îngrijire pe parcursul anului
Calendar pentru climatul Continental.
Cum arată aloe arborescens
Aloe arborescens (familia Asphodelaceae), numită uneori simplu aloe, este o suculentă perenă, veșnic verde, cu port de arbust răsfirat. Formează mai multe tulpini, cu rozete la capătul ramurilor. Poate ajunge la 2–3 m înălțime.
Frunzele sunt cărnoase, verde-albăstrui, cu dinți mici pe margine. Iarna apar raceme neramificate de flori cilindrice roșu-portocalii, iar din fiecare rozetă pot ieși mai multe. Nectarul atrage păsări, albine și fluturi.
În natură crește în sud-estul Africii, din Africa de Sud și Eswatini spre nord, până în Mozambic, Malawi, Zimbabwe și Botswana. Crește pe pante de munte, pe stânci și pe creste expuse, de la nivelul mării până la altitudine mare.
Cultivare și îngrijire
Lumină și loc
Crește cel mai bine la soare plin și suportă și semiumbră. În casă are nevoie de cea mai luminoasă fereastră.
Temperatura optimă este de obicei între 15 și 28 °C. Nu este rezistentă la îngheț: limita suportată este în jur de -2 °C, iar iernile din zonă coboară des mult sub acest prag. De aceea o țineți în ghiveci, pe balcon sau terasă în sezonul cald, și o mutați la adăpost înainte de frig.
Udare și umiditate
Are nevoie de puțină apă și tolerează bine seceta. Udați din belșug, dar abia după ce solul s-a uscat. Iarna țineți-o mai uscată.
Măriți frecvența udărilor în iunie, iulie și august. Umiditatea scăzută a aerului îi priește, deci nu cere măsuri speciale în apartament.
Substrat și rempotare
Alegeți un amestec pentru cactuși foarte drenant, nisipos sau cu pietriș. Drenajul bun este esențial, iar ghiveciul trebuie să aibă orificii de scurgere.
Rempotați în aprilie–mai.
Fertilizare
Fertilizați în perioada mai–iulie, în sezonul de creștere. În lunile de repaus (noiembrie, decembrie, ianuarie, februarie) nu fertilizați.
Tăiere
Tăiați tijele florale trecute și ramurile alungite, golașe. Momentul potrivit este aprilie–mai. Butașii rezultați înrădăcinează ușor.
Plantare
Plantați la soare plin, într-un sol foarte bine drenat. Scoateți planta afară în mai–iunie, când a trecut pericolul de îngheț. Planta poate forma și un gard viu, în regiunile unde rezistă afară, iar în zonă se potrivește mai ales la ghiveci și în grădini de stâncărie ținute în containere.
Iernare
Protejați planta de îngheț în octombrie–martie. Păstrați-o fără îngheț, cu minimum aproximativ 10 °C, într-un spațiu luminos, de exemplu seră încălzită, verandă sau fereastră luminoasă. Noiembrie–februarie este perioada de repaus, cu udare redusă.
Înmulțire
Se înmulțește prin butași de tulpină, prin drajoni (lăstari laterali) sau din semințe. Butașii și lăstarii se iau în mai–iulie. Semănatul se face în februarie–martie în interior, sau în martie–aprilie.








































































































