Pita vacii
Sedum · Crassulaceae
Cunoscută și ca: sedum plantă
Pita vacii, numită și sedum, este un gen de plante suculente, perene, cu frunze cărnoase și flori în formă de stea. Rezistă la secetă și la ger, crește lent și se potrivește pe pante însorite, în grădini de stâncărie, pe ziduri sau în ghivece.
- Lumină
- Soare plină, Soare până la semiumbră
- Udare
- Scăzute
- Umiditate
- Scăzută
- Temperatură
- 15–28 °C, min. -25 °C
- Dificultate
- Ușor de cultivat
- Înălțime
- 5–60 cm
Specii și soiuri
- Soare plină
- Scăzute
- Soare plină
- Scăzute
Coada măgarului
Sedum morganianum
- Soare până la semiumbră
- Scăzute
- Soare plină
- Scăzute
Îngrijire pe parcursul anului
Calendar pentru climatul Continental.
Cum arată pita vacii
Genul Sedum face parte din familia Crassulaceae și cuprinde specii care cresc pe mai multe continente, în special în emisfera nordică (Europa, Asia, America de Nord), cu extindere în Africa și America de Sud. În natură le găsești pe teren stâncos, pe stânci și ziduri, în pajiști uscate și pe soluri subțiri.
Portul diferă: unele specii sunt joase, târâtoare și formează covor, altele cresc drepte, în tufe. Frunzele sunt cărnoase, plate sau cilindrice, dispuse altern, opus sau în verticil. Culoarea variază în funcție de specie: verde, gri, argintiu, roșu sau bronz.
Florile au de obicei cinci petale, sunt grupate în cime și apar vara până toamna, în funcție de specie. Pot fi galbene, albe, roz, roșii sau violete. Fructele sunt folicule mici și uscate, cu semințe foarte mici. Rădăcinile sunt superficiale și fibroase, iar tulpinile prind rădăcini acolo unde ating solul.
Cultivare și îngrijire
Lumină și amplasare
Majoritatea speciilor cer soare sau semiumbră luminoasă. În casă au nevoie de lumină puternică, directă. La umbră sau pe sol prea bogat, speciile înalte se pleoștesc și cad.
Pita vacii merge bine pe pante, în grădini de stâncărie, pe ziduri și pe acoperișuri verzi. Poate fi cultivată și în ghivece sau pe balcon, și acoperă bine solul.
Udare și umiditate
Udă puțin și lasă solul să se usuce între udări. Evită condițiile ude, pentru că ele duc la putrezirea tulpinilor. Toleranța la secetă este mare, iar umiditatea aerului nu contează, planta preferând aerul uscat.
Când e mai cald, în iunie, iulie și august, poți uda ceva mai des.
Sol și transplantare
Alege un substrat grosier, nisipos, bine drenat, de preferat un amestec pentru cactuși. Planta se descurcă și pe sol pietros și sărac, dar drenajul liber este esențial.
Transplantarea se face în aprilie, mai sau iunie.
Fertilizare
Dacă vrei să hrănești planta, fă-o în aprilie și mai. Pe soluri sărace se descurcă bine, iar un sol prea bogat favorizează căderea speciilor înalte.
Tăiere
În martie și aprilie, ciupește vârfurile speciilor înalte ca să formeze tulpini mai groase. După înflorire poți tăia inflorescențele, dacă dorești.
Plantare
Plantează în plin soare, într-un sol bine drenat. Perioadele potrivite sunt aprilie, mai, iunie și septembrie. Semănatul se face în martie și aprilie, sau în interior în februarie și martie.
Iernare
Speciile rezistente la ger nu au nevoie de protecție. Pentru genul în ansamblu, minima suportată este de aproximativ -25 °C, față de o minimă tipică de iarnă de -20 °C. Speciile sensibile se țin la adăpost de îngheț și uscate. Perioada de repaus este în noiembrie, decembrie, ianuarie și februarie.
Înmulțire
Se înmulțește prin butași de tulpină, butași de frunze, prin divizare sau din semințe. Momentul potrivit este în mai, iunie și iulie. Frunzele care cad ușor pot fi folosite la înmulțire.
Probleme frecvente
Tulpinile putrezesc din cauza solului ud sau prost drenat: îmbunătățește drenajul și udă mai puțin. Speciile înalte se pleoștesc la umbră sau pe sol bogat: mută-le la soare și ciupește-le primăvara. Frunzele cad ușor din cauza naturii plantei sau a manipulării, deci atinge-le cu grijă.
Caută melci, limacși și gărgărița viței de vie. Putrezirea rădăcinilor și a tulpinilor sunt bolile care apar cel mai des. Căprioarele pot dăuna plantei.
Utilizări
Frunzele majorității speciilor sunt comestibile. De exemplu, Sedum reflexum se folosește ca plantă acrișoară în salate. Unele specii, precum S. rubrotinctum și S. acre, nu sunt potrivite pentru consum.
Florile atrag albine, fluturi și păsări cântătoare, deci planta este utilă pentru polenizatori.



























































































































