Cedru de Liban
Cedrus libani · Pinaceae
Cunoscută și ca: cedrul libanului
Cedrul de Liban (Cedrus libani) este un conifer veșnic verde, de talie mare, cu ramuri etajate și ace parfumate. Crește lent, dar ajunge un arbore impunător, așa că locul potrivit se alege din start. Este cel mai rezistent la ger dintre adevărații cedri și poate fi cultivat în aer liber în clima noastră.
- Lumină
- Soare plină
- Udare
- Scăzute
- Umiditate
- Scăzută
- Temperatură
- 5–28 °C, min. -25 °C
- Dificultate
- Dificultate medie
- Înălțime
- 12–40 m
Îngrijire pe parcursul anului
Calendar pentru climatul Continental.
Descriere
Cedrul de Liban provine din munții din estul Mediteranei, din Liban și Siria până în sudul Turciei, unde crește în păduri de conifere pe pante stâncoase. Este un arbore peren, veșnic verde, din familia Pinaceae.
La tinerețe are formă piramidală. Odată cu vârsta devine lat, cu coroana aplatizată și ramuri orizontale etajate, iar ramurile de jos coboară până aproape de sol. Înălțimea ajunge de obicei între 12 și 40 m, iar lățimea coroanei între 9 și 15 m. Creșterea este lentă.
Acele sunt rigide, parfumate, de la verde închis la verde-albăstrui, cu dungi argintii, lungi de cel mult 3 cm și grupate în smocuri numeroase pe lăstari scurți. Conurile mici, erecte, masculine și feminine, apar toamna, cele masculine fiind galben-brune. Conurile fructifere sunt în formă de butoi, lemnoase, de 8–12 cm, se coc în aproximativ 12 luni, devenind gri-brune, și apoi se desfac pe arbore, eliberând semințe înaripate. Arborele atrage mamifere mici.
Cultivare și îngrijire
Lumină și amplasare
Cedrul de Liban are nevoie de soare direct și nu suportă umbra. Alege un loc deschis, unde are spațiu pentru lățimea de la maturitate (9–15 m) și pentru ramurile joase care ating solul. Este un arbore pentru grădini mari, parcuri sau curți spațioase, nu pentru spații strâmte.
Udare și umiditate
Exemplarele tinere se udă regulat până se înrădăcinează bine. Arborii maturi se descurcă în perioadele uscate, având o toleranță ridicată la secetă. În iunie, iulie și august se poate uda ceva mai des, mai ales exemplarele tinere. Umiditatea aerului nu contează.
Sol și ghiveci
Crește în orice sol bine drenat, lutos, nisipos sau argilos, moderat umed, cu un pH între aproximativ 5,5 și 8. Important este ca apa să nu stagneze.
Nu este potrivit pentru cultivarea îndelungată în ghiveci. Rădăcina pivotantă adâncă face mutarea dificilă, așa că, dacă ai un exemplar tânăr în container, mută-l din timp la locul definitiv.
Fertilizare
Nu are pretenții mari. Dacă vrei să-l fertilizezi, momentul indicat este aprilie.
Plantare
Plantează un exemplar tânăr, la soare, cu mult loc în jur. Perioadele potrivite sunt martie–aprilie și septembrie–octombrie. Din cauza rădăcinii pivotante, un arbore mare se mută greu, deci alege cu grijă locul de la început.
Tăiere
Nu necesită tăiere regulată. Dacă îți dorești o singură axă centrală, taie toamna, în septembrie–octombrie, și păstrează un singur lăstar dominant.
Iernare
Este complet rezistent la ger în regiunile reci și este cel mai tolerant la frig dintre adevărații cedri. Limita de supraviețuire este de aproximativ -25 °C, în comparație cu minimele obișnuite de iarnă, de circa -20 °C. Nu are nevoie de adăpost special. Perioada de repaus este noiembrie–februarie.
Înmulțire
Se înmulțește din semințe. Semănatul se face în martie–aprilie, iar semănatul în interior se face în februarie.
Probleme frecvente
Apar mai mulți lăstari conducători concurenți atunci când arborele nu este tăiat. Alege un singur lăstar central și taie toamna.
Creșterea slabă sau îngălbenirea acelor provine din sol umed, prost drenat, sau din umbră. Remediul este plantarea în sol permeabil, la soare deplin.









































































