Cineraria maritima
Jacobaea maritima maritima · Asteraceae
Cunoscută și ca: senecio cineraria, jacobaea maritima, cenușăreasă
Cineraria maritima, numită și senecio cineraria, jacobaea maritima sau cenușăreasă, formează o tufă joasă de frunze argintii, ca dantela. Este rezistentă la secetă și se descurcă bine la soare, în ghiveci sau la bordură. În clima noastră, cu ierni reci și îngheț, nu rămâne afară peste iarnă și are nevoie de adăpost.
- Lumină
- Soare plină, Soare până la semiumbră
- Udare
- Scăzute
- Umiditate
- Scăzută
- Temperatură
- 12–28 °C, min. -12 °C
- Dificultate
- Ușor de cultivat
- Înălțime
- 15–45 cm
Îngrijire pe parcursul anului
Calendar pentru climatul Continental.
Cum arată cineraria maritima
Cineraria maritima (Jacobaea maritima subsp. maritima, familia Asteraceae) este un semiarbust peren, mereu verde, cu baza lemnoasă. Formează o tufă rotunjită și deasă, înaltă de 15 până la 45 cm și lată, de obicei, de 15–30 cm. Crește repede.
Frunzele sunt argintii-albăstrui, dens lânoase și profund lobate. Cele de jos sunt mai divizate decât cele de sus. Vara și până la începutul toamnei apar flori galbene, asemănătoare unor margarete, în inflorescențe rare, de regulă după ce planta a ajuns la aproximativ doi ani. Fructele sunt achene mici, cilindrice, cu papus pufos.
În natură crește pe stânci și țărmuri nisipoase din vestul și centrul Mediteranei. De aceea suportă bine seceta și solul sărac.
Cultivare și îngrijire
Lumină și loc
Planta preferă soarele plin, dar se descurcă și la semiumbră. La soare plin frunzișul rămâne compact și argintiu. În umbră deasă lăstarii se alungesc și planta devine rară.
Se potrivește în ghivece și jardiniere, pe balcon, în grădini de stâncărie sau ca plantă acoperitoare. Este ușor de îngrijit.
Udare și umiditate
Până se instalează bine, udați moderat. După aceea lăsați solul să se usuce între udări. Planta suportă bine seceta și preferă aerul uscat.
Umezeala excesivă este principalul risc. Udați la bază, nu peste frunzele lânoase.
Sol și rempotare
Tolerează solul argilos, lutos sau nisipos, chiar sărac, dar are nevoie de drenaj bun. La ghiveci alegeți un recipient cu orificii de scurgere.
Rempotarea se face în aprilie.
Fertilizare
Are nevoie de puțină hrană. Excesul de îngrășământ face planta mai puțin compactă.
Tăiere
În aprilie–mai scurtați lăstarii alungiți. Dacă vreți frunziș mai bogat, înlăturați florile.
Plantare
Plantați primăvara, în mai–iunie, după ultimele înghețuri, la soare și într-un loc cu drenaj bun. Lăsați aproximativ 30 cm între plante.
Pentru semănatul în interior, perioada este ianuarie–martie.
Iernarea
Planta rezistă, în general, până la aproximativ -12 °C, iar în iernile de la noi temperaturile pot coborî mult sub această valoare. Din acest motiv țineți-o la adăpost, nu în grădină. Protecția împotriva înghețului este necesară în ianuarie–aprilie și în octombrie–decembrie.
Perioada de repaus este în noiembrie–februarie. Butașii pot ierna sub geam, ca rezervă pentru sezonul următor.
Înmulțire
Se înmulțește prin semințe sau prin butași de tulpină. Butașii se recoltează în august–septembrie. Semințele se seamănă în interior, în ianuarie–martie.
Probleme frecvente
Creștere rară, cu lăstari alungiți: planta are prea multă umbră. Mutați-o la soare plin și scurtați lăstarii.
Frunze care putrezesc sau înnegresc: cauza este solul prea ud sau umiditatea mare. Îmbunătățiți drenajul și udați la bază.








































































































