Lunaria
Lunaria annua · Brassicaceae
Cunoscută și ca: moneda papei
Lunaria (Lunaria annua), numită și moneda papei, este o plantă bienală din familia Brassicaceae, apreciată pentru florile parfumate de primăvară și pentru păstăile rotunde, argintii, folosite în aranjamente uscate. Rezistă bine la îngheț și se cultivă ușor, dar se răspândește singură cu multă generozitate.
- Lumină
- Semiumbră, Soare până la semiumbră
- Udare
- Moderate
- Umiditate
- Moderată
- Temperatură
- 10–22 °C, min. -26 °C
- Dificultate
- Ușor de cultivat
- Înălțime
- 60–90 cm
Îngrijire pe parcursul anului
Calendar pentru climatul Continental.
Cum arată lunaria
Lunaria este o plantă ierboasă, bienală, cu creștere rapidă. În primul an formează doar o rozetă de frunze la bază, iar în anul al doilea crește erectă și ramificată, de obicei la 60-90 cm înălțime și 30-60 cm lățime.
Frunzele sunt aspre, păroase, în formă de inimă până la ovală, cu marginea dințată. Cele de jos au codiță lungă, cele de sus stau direct pe tulpină. Florile apar în raceme terminale, au patru petale și un parfum dulce, în alb, roz, violet sau purpuriu. Înfloresc din aprilie până în iunie și atrag albine și fluturi.
După înflorire se formează silicve plate, rotunde, subțiri ca hârtia, de 3-8 cm în diametru. Cu timpul devin translucide și alb-argintii. Planta este originară din sudul și centrul-sudul Europei, din Spania până în România, și s-a înrădăcinat spontan în multe regiuni temperate, pe terenuri ruderale și la marginea pădurilor și pajiștilor.
Cultivare și îngrijire
Locul potrivit
Lunaria suportă de la soare plin până la semiumbră, dar se simte cel mai bine cu puțină umbră după-amiaza. Este o plantă de grădină pentru exterior, potrivită pentru straturi de flori, margini de arbuști sau colțuri mai sălbatice, unde nu deranjează dacă se înmulțește de la sine.
Udarea
Solul se păstrează moderat umed, mai ales în primul an, când planta își formează rozeta. Umiditatea aerului nu ridică probleme în grădină.
Solul
Preferă un pământ lutos, reavăn, bine drenat și bogat în materie organică. Un pH cuprins aproximativ între 6 și 7,5 este potrivit.
Semănat și plantare
Lunaria înflorește abia în al doilea an, deci se seamănă la începutul verii, între mai și iulie, pentru flori în primăvara următoare. Răsadurile se pot planta la locul definitiv în august sau septembrie, la aproximativ 30 cm distanță între ele.
Înmulțirea
Se înmulțește prin semințe, semănate în mai, iunie sau iulie.
Tăierea și controlul autoînsămânțării
Dacă vrei păstăile argintii pentru buchete uscate, lasă tulpinile cu fructe pe plantă. Dacă nu vrei ca lunaria să apară peste tot, taie păstăile înainte să se coacă, pentru a limita autoînsămânțarea.
Iarna
Lunaria este rezistentă la îngheț și suportă temperaturi de până la aproximativ -26 °C, deci iernile reci din Europa Centrală nu o afectează. Rozetele din primul an iernează în aer liber și înfloresc în primăvara următoare. Perioada de repaus este în noiembrie-februarie.
Probleme frecvente
Lipsa florilor în primul an nu este o problemă: planta este bienală și înflorește abia în al doilea an, deci trebuie doar să aștepți.
Cea mai mare pacoste este răspândirea. Lunaria se seamănă singură foarte ușor și poate deveni buruiană, iar în unele locuri se tratează ca plantă cu potențial invaziv. Remediul este să tai păstăile înainte de coacere.
Recoltare și folosire
Păstăile se taie în iulie-august pentru aranjamente uscate. Lunaria este folosită și ca floare tăiată, iar florile parfumate sunt o sursă bună pentru albine și fluturi.





















































































