Zinnia
Asteraceae
Cunoscută și ca: zinii, cinia
Zinnia (cunoscută și ca cinia) este o plantă anuală de grădină ușor de crescut, care înflorește din iulie până la îngheț, în aproape toate culorile. Se cultivă în fiecare an din sămânță și merge bine în răzoare, în ghivece și ca floare tăiată.
- Lumină
- Soare plină
- Udare
- Moderate
- Umiditate
- Moderată
- Temperatură
- 18–30 °C, min. 2 °C
- Dificultate
- Ușor de cultivat
- Înălțime
- 0,2–1,2 m
Îngrijire pe parcursul anului
Calendar pentru climatul Continental.
Cum arată zinnia
Zinnia face parte din familia Asteraceae. Este o plantă erbacee, anuală, cu creștere rapidă, cu port erect sau tufos, rotunjit. Înălțimea variază mult în funcție de soi, de la aproximativ 20 până la 120 cm.
Frunzele sunt verzi, opuse, sesile, aspre la pipăit, de la ovale la lanceolate sau liniare. Florile sunt capitule formate din flori ligulate și tubulare, simple, semidublă sau duble, în alb, galben, portocaliu, roșu, roz, violet, verde sau în mai multe culori. În natură crește în tufărișuri și pajiști uscate, din sud-vestul Statelor Unite până în America de Sud, cu centrul de diversitate în Mexic.
Cultivare și îngrijire
Lumină și loc
Zinnia are nevoie de soare direct, toată ziua, și de aer care circulă bine în jurul plantelor. Un loc însorit și aerisit o ajută să rămână mai sănătoasă.
Udarea
Până se prinde, solul se ține umed. După aceea se udă în perioadele secetoase, cu mai multă atenție în iulie și august. Apa se toarnă la baza plantei, nu pe frunze, ca să nu apară făinarea. Toleranța la secetă este medie.
Solul
Se mulțumește cu un sol obișnuit de grădină, bine drenat, lutos, nisipos, argilos sau de tip universal. Tolerează un pH de la acid la alcalin, aproximativ între 5,5 și 8.
Fertilizarea
Fertilizarea se face în iunie și iulie, când plantele intră în creștere intensă și înfloresc.
Semănat și plantare
De obicei se seamănă direct la locul definitiv, în mai. Răsadurile pot fi pornite în casă în martie–aprilie, cu 4–6 săptămâni înainte, și mutate în grădină în mai–iunie, cât rădăcinile sunt încă puțin dezvoltate. Rădăcinile sunt fibroase, fragile și nu suportă bine transplantarea.
Plantele tinere trebuie ferite de îngheț în aprilie și mai.
Tăiere
Între iulie și septembrie, îndepărtează florile trecute pentru a prelungi înflorirea. La final poți lăsa câteva capitule cu semințe pentru păsări.
Iarna
Zinnia nu rezistă la îngheț și piere la primele geruri, de aceea trebuie protejată în octombrie. Nu se păstrează peste iarnă: se seamănă din nou în fiecare an.
Înmulțirea
Se înmulțește din sămânță, în martie–mai.
Probleme frecvente
Cele mai frecvente boli sunt făinarea și pătarea frunzelor. Un strat alb, pulverulent pe frunze indică făinarea: lasă plantelor spațiu, udă la bază și alege soiuri rezistente, de tip 'Profusion'.
Dacă răsadurile se ofilesc după mutare, cauza este deranjarea rădăcinilor. Seamănă direct în grădină sau mută plantele cât sunt încă mici.
Utilizare
Zinnia este potrivită ca floare tăiată, iar florile se taie în iulie–septembrie. Atrage albine, fluturi, colibri și păsări care se hrănesc cu semințe, iar căprioarele și iepurii o evită de obicei.





































































































