Sari peste navigare, accesează conținutul
Sari peste conținut, mergi la subsol

Dianthus barbatus

Caryophyllaceae

Cunoscută și ca: garofița turcului, garofiță de grădină

Ușor toxic pentru animalele de companie · detalii ↓

Garofița turcului (Dianthus barbatus), numită și garofiță de grădină, este o plantă ușor de crescut, cu buchete dese de flori parfumate, al căror miros amintește de cuișoare. De obicei este bienală: se seamănă într-un an și înflorește în al doilea, iar prin autosămânțare revine singură în grădină.

Lumină
Soare plină, Semiumbră
Udare
Moderate
Umiditate
Moderată
Temperatură
10–22 °C, min. -30 °C
Dificultate
Ușor de cultivat
Înălțime
13–92 cm

Îngrijire pe parcursul anului

Calendar pentru climatul Continental.

Semănare în interiorSemănarePlantare în exteriorTăiereÎnmulțireFertilizareMai multă apăÎnflorireRecoltarePerioadă de repaus
Când se efectueazăPerioadă de repausLuna curentă

Cum arată garofița turcului

Garofița turcului face parte din familia Caryophyllaceae și crește în mod natural în munții din sudul Europei, din Pirinei până în Carpați și Balcani, pe pajiști montane și pante stâncoase. Este o plantă erbacee, în tufe drepte, cu înălțimea de 13-92 cm și cu ritm de creștere moderat. De regulă este bienală sau perenă de scurtă durată și este cultivată adesea ca plantă anuală sau bienală de strat.

Frunzele sunt înguste, lanceolate, lungi de 4-10 cm, de la verzi la verde-albăstrui sau cenușii, opuse. Florile se adună în buchete rotunde și dese, de până la 30 de flori cu cinci petale, de 2-3 cm în diametru, cu marginea petalelor zimțată. Culorile merg de la roșu, roz și violet la alb sau pestrițe. Planta înflorește în mai, iunie și iulie.

Se potrivește în straturi, în grădini stâncoase, în ghivece și pe balcon, și este bună și pentru flori tăiate.

Cultivare și îngrijire

Lumină și loc

Garofița turcului crește la soare sau la semiumbră. Dacă verile sunt foarte calde, o umbră ușoară îi priește. Fiind rezistentă la ger, poate rămâne afară tot anul.

Udarea

Pământul trebuie ținut uniform umed, dar fără exces de apă. Drenajul slab favorizează putrezirea coletului. Udă mai des în iunie, iulie și august, când planta are nevoie de mai multă apă.

Solul potrivit

Preferă un sol lutos, bine drenat, de la neutru la ușor alcalin, cu pH între 6,5 și 8. Se descurcă bine și în sol nisipos sau bogat în humus, cât timp apa nu stagnează.

Fertilizarea

Fertilizarea se face în aprilie și mai, la începutul sezonului de creștere.

Tăiere și îndepărtarea florilor trecute

Îndepărtează florile trecute, ca să încurajezi o nouă înflorire. Această lucrare se face în iulie și august. Dacă lași unele flori să se coacă, planta se autosămânță.

Semănat și plantare

Semințele se pot semăna direct în mai, iunie sau iulie. Semănate după ultimul îngheț, plantele înfloresc în al doilea an. Dacă le semeni mai devreme în spațiu protejat, în februarie sau martie, pot înflori chiar din primul an. Plantarea în locul definitiv se face în mai și în septembrie.

Iernarea

Garofița turcului este rezistentă la ger și iernează afară. Suportă până la aproximativ -30 °C, iar iernile obișnuite de aici, cu minime în jur de -20 °C, nu ridică probleme. Pentru flori în anul următor, se seamănă vara. Perioada de repaus este în noiembrie, decembrie, ianuarie și februarie.

Înmulțirea

Se înmulțește din semințe, din butași de tulpină sau prin diviziune. Înmulțirea se face în iunie și iulie. Semințele sunt numeroase, negru-brune, în capsule uscate care se deschid prin patru valve.

Probleme frecvente

Melcii și limacșii sunt dăunătorii menționați pentru această plantă. Bolile care apar sunt putregaiul coletului, rugina și fuzarioza.

Colet putrezit: cauza este solul prost drenat. Îmbunătățește drenajul și nu uda în exces.

Pustule portocalii pe frunze: este rugina. Taie frunzele afectate și asigură o circulație mai bună a aerului.

Frunze răsucite și atârnate: poate fi fuzarioză. Scoate plantele și nu replanta în același loc.

Utilizări

Florile se taie în mai, iunie și iulie și țin bine în vază. Sunt comestibile și se folosesc ca decor pe preparate, dar planta este ușor toxică, așa că se folosesc doar în cantități mici. Atrage albinele, fluturii și fluturii de noapte, iar căprioarele și iepurii o ocolesc.

Siguranță

Ușor toxic pentru animalele de companie
Pisici
Slab toxică
Câini
Slab toxică
Cai
Slab toxică

Garofița turcului este ușor toxică pentru pisici, câini, cai și oameni. Toate părțile plantei conțin saponine triterpenoidice. Dacă este mâncată, poate provoca vărsături, iar la contact poate irita pielea (dermatită). Acestea sunt doar informații generale, nu un sfat veterinar sau medical. Dacă ai dubii, întreabă un medic veterinar sau un medic.

Sursă: ASPCA Toxic and Non-Toxic Plants, North Carolina Extension Gardener Plant Toolbox

Pentru planta ta

Întrebări frecvente

Când înflorește garofița turcului?Înflorește în mai, iunie și iulie. Semănată după ultimul îngheț, înflorește de obicei în al doilea an, iar dacă este semănată mai devreme în spațiu protejat, poate înflori chiar din primul an.
Când se seamănă garofița turcului?Se seamănă direct în mai, iunie sau iulie. Pentru semănatul în spațiu protejat, perioada este februarie-martie. O semănare de vară dă flori în anul următor.
Rezistă garofița turcului la ger?Da, este rezistentă la ger și iernează afară. Suportă până la aproximativ -30 °C.
Este garofița turcului toxică pentru câini și pisici?Este ușor toxică pentru pisici, câini, cai și oameni, în toate părțile ei. Poate provoca vărsături și iritații ale pielii. Dacă ai dubii, întreabă un medic veterinar.
De ce putrezește garofița turcului la bază?Cauza obișnuită este solul prost drenat sau udatul în exces, care duc la putrezirea coletului. Îmbunătățește drenajul și udă mai rar.
Se poate cultiva garofița turcului în ghiveci?Da, se poate cultiva în ghiveci și pe balcon, la soare sau la semiumbră, într-un sol bine drenat.
Sari peste subsol, revino la începutul paginiiSalt la începutul paginii