Maranta

Marantaceae

Cunoscută și ca: maranta planta

Maranta este o plantă de apartament veșnic verde, apreciată pentru frunzele ovale, adesea cu desen sau nervuri colorate. Seara frunzele se ridică și se strâng în sus, iar ziua stau întinse. Nu rezistă la îngheț, deci la noi se ține numai în casă.

Lumină: Lumină indirectă intensă, Semiumbră
Udare: Moderate
Umiditate: Ridicată
Temperatură: 18–26 °C, min. 12 °C
Dificultate: Dificultate medie
Înălțime: 15–40 cm

Îngrijire pe parcursul anului

Calendar pentru o plantă de interior în climatul Continental.

Schimbarea ghiveciuluiTăiereÎnmulțireFertilizareMai multă apăPerioadă de repaus

Când se efectueazăPerioadă de repausLuna curentă

Cum arată maranta

Maranta face parte din familia Marantaceae și este o plantă perenă, ierboasă, cu frunze persistente. Crește scundă, în tufă, și se întinde prin rizomi, formând în timp un covor des de frunze ovale, întregi, pe tulpini cu teacă. Multe forme cultivate au frunze pestrițe sau cu nervuri marcate.

Provine din America Centrală și de Sud și din Indiile de Vest, din sudul Mexicului până în Brazilia, Bolivia și Argentina. Trăiește în subarboretul umbros și umed al pădurilor tropicale. Florile au trei petale și doi staminodii mai mari, asemănători petalelor, dar în casă apar rar.

Dificultatea de îngrijire este moderată.

Cultivare și îngrijire

Lumină și loc potrivit

Maranta preferă lumina filtrată, puternică, sau semiumbra. Soarele direct arde frunzele și le decolorează, așa că e mai bine să stea departe de o fereastră expusă la soare sau în spatele unei perdele.

Temperatura optimă este între 18 și 26 °C. Cea mai scăzută temperatură pe care o suportă este de aproximativ 12 °C, deci iarna nu are ce căuta afară sau lângă un geam rece.

Udare și umiditate

Pământul trebuie să rămână uniform umed, fără exces de apă la rădăcini. Toleranța la secetă este scăzută, deci uscarea completă a ghiveciului nu îi priește. Dacă se poate, folosește apă moale, fără calcar.

În lunile mai–august planta are nevoie de ceva mai multă apă. Umiditatea aerului trebuie să fie ridicată, la fel ca în habitatul ei natural.

Pământ și rempotare

Alege un substrat care ține umezeala, dar este bine drenat. Rempotarea se face în aprilie–mai, când planta intră în creștere.

Fertilizare

Planta se fertilizează în perioada de creștere, din aprilie până în septembrie.

Tăiere

Tăierile se fac în aprilie–mai.

Iarna și perioada de repaus

Maranta se odihnește în ianuarie, februarie, noiembrie și decembrie. Nu este rezistentă la îngheț, așa că rămâne în casă tot anul, într-un loc ferit de frig.

Înmulțire

Maranta se înmulțește prin diviziune sau prin butași de tulpină. Perioada potrivită este mai–iulie. Diviziunea e simplă la o tufă mai deasă, care s-a extins din rizomi.

Probleme frecvente

Printre dăunătorii care pot apărea se numără păianjenul roșu, păduchii lânoși și tripșii. Verifică periodic frunzele, mai ales dacă aerul din cameră este uscat.

Frunzele decolorate pot indica prea mult soare direct, iar un pământ care se usucă complet nu convine plantei.

Utilizări

Specia Maranta arundinacea se cultivă pentru amidonul din rizomi, cunoscut ca arrowroot. Celelalte specii sunt ornamentale.