Monstera deliciosa

Monstera preferă lumină destul de intensă, dar indirectă, fără soare direct. Tolerează și semiumbra. Formele variegate au nevoie de mai multă lumină decât cele cu frunze verzi uniforme.

Temperatura optimă este între 16 și 29 °C. Sub aproximativ 10 °C planta suferă, iar la îngheț nu supraviețuiește, deci în climatul nostru rămâne în interior.

Udă din abundență, apoi așteaptă ca sfertul sau treimea de sus a substratului să se usuce înainte de următoarea udare. Între mai și august, când planta crește intens, are nevoie de mai multă apă. În lunile de repaus, ianuarie, februarie, noiembrie și decembrie, udă mai rar.

Monstera iubește umiditatea ridicată a aerului, ca în pădurea tropicală de unde provine.

Folosește un amestec bogat, afânat și bine drenat, dar care păstrează o ușoară umezeală. Un exemplu este pământul de grădină cu compost în părți egale, la care adaugi scoarță de copac sau perlit. Un pH între 6 și 7,5 este în general potrivit.

Rempotează primăvara, între martie și mai, când rădăcinile umplu ghiveciul, de obicei la 1-2 ani. Alege un ghiveci mai stabil și, dacă e nevoie, un suport cu mușchi.

Din aprilie până în septembrie, administrează lunar un îngrășământ lichid echilibrat. Iarna nu fertiliza.

În martie-aprilie scurtează tulpinile prea lungi și golașe. Șterge regulat praful de pe frunze, ca să rămână lucioase.

Tulpinile groase se pot rupe sub propria greutate. De aceea monstera are nevoie de un suport solid, de exemplu un băț îmbrăcat în mușchi sau un spalier, de care să se prindă rădăcinile aeriene.

Ține planta în interior, într-un loc luminos și cald, peste aproximativ 12 °C. Redu udarea în sezonul rece și nu fertiliza.

Monstera se poate înmulți prin butași de tulpină, marcotaj, marcotaj aerian sau din semințe. Pentru butași și marcotaj, perioada potrivită este aprilie-iulie. Semințele se pot semăna în casă în martie-aprilie.

Printre dăunători pot apărea păianjenul roșu, cochenilele, păduchii lânoși și tripșii. Dintre boli, cele mai des întâlnite sunt putrezirea rădăcinilor și petele foliare. Un substrat umed, dar bine drenat, este important pentru rădăcini. Controlează periodic frunzele, inclusiv dosul lor.

Fructul este cilindric, ca un știulete, de până la 25 cm, acoperit cu solzi hexagonali. Se coace în mai mult de un an, iar pulpa dulce amintește de ananas și banană. Se consumă doar fructul complet copt, când solzii cad. Fructul necopt irită gura. În apartament fructele apar rar.