Nerine
Nerine bowdenii · Amaryllidaceae
Cunoscută și ca: nerine bulbi
Nerine (Nerine bowdenii) este o plantă bulboasă din Africa de Sud, care înflorește toamna, din septembrie până în noiembrie, cu flori roz parfumate. Iernile de la noi, cu minime tipice de -20 °C, coboară sub limita de circa -15 °C pe care o suportă, așa că este mai sigur s-o cultivi în ghiveci, pe balcon sau în interior, ferită de îngheț.
- Lumină
- Soare plină, Soare până la semiumbră
- Udare
- Moderate
- Umiditate
- Scăzută
- Temperatură
- 10–25 °C, min. -15 °C
- Dificultate
- Ușor de cultivat
- Înălțime
- 40–60 cm
Îngrijire pe parcursul anului
Calendar pentru climatul Continental.
Cum arată nerine
Nerine face tufe compacte din bulbi în formă de balon, cu rădăcini groase și cărnoase. Este perenă și își pierde frunzele: primăvara apar șase până la opt frunze verde-deschis, arcuite, late, în formă de curea, dispuse pe două rânduri opuse.
Toamna ies tulpini florale robuste și drepte, cu câte o umbelă de 5–10 flori roz, ondulate la margine, în formă de trompetă, asemănătoare crinilor, cu diametrul de până la 7 cm. Florile sunt parfumate. O tufă ajunge de obicei la 8–30 cm în lățime. Planta este considerată ușor de crescut, iar ritmul de creștere este moderat.
Cultivare și îngrijire
Lumină și loc
Nerine se simte cel mai bine la soare plin, într-un loc cald și adăpostit, dar suportă și semiumbră. Pe un balcon însorit, ferit de vânt, înflorește cel mai bine. Se pretează la ghivece și la grădini de stâncărie, iar în ghiveci florile ies bine în evidență toamna.
Udare
În sezonul de creștere, în aprilie și mai, udă din belșug. Când bulbii intră în repaus, în iunie și iulie, ține substratul uscat. Toleranța la secetă este medie.
Sol și rempotare
Are nevoie de sol bogat, humifer și bine drenat, de tip lutos. În ghiveci folosește un amestec pe bază de lut, cu nisip sau pietriș mărunt, ca apa să nu stagneze.
Nerine nu suportă să fie deranjată: poate sta ani la rând în același ghiveci, iar înflorește cel mai bine când bulbii sunt înghesuiți. Rempotează sau divizează doar când tufa este foarte aglomerată, de preferat în aprilie.
Fertilizare
Fertilizează între aprilie și iunie, cât planta crește activ.
Tăiere
Taie tulpinile florale ofilite. După ce frunzele s-au uscat complet, îndepărtează-le. Perioada potrivită pentru aceste lucrări este mai–iunie.
Plantare
Bulbii se plantează în aprilie–mai, într-un loc însorit și adăpostit. Gâtul bulbului trebuie să fie la nivelul solului sau ușor deasupra lui, nu îngropat. Lasă aproximativ 12 cm între bulbi; o tufă mai bătrână se poate întinde până la circa 30 cm.
Iernare
În zonele blânde planta rezistă iarna sub un strat de mulci. În grădinile mai reci se plantează lângă un zid însorit și se ferește de gerul puternic. Cu minime de -20 °C, nerine nu este o plantă pentru câmp deschis. Ține ghivecele protejate de îngheț mai ales în ianuarie, februarie, noiembrie și decembrie.
Înmulțire
Se înmulțește prin divizarea tufei, prin bulbi fiici sau prin semințe. Divizarea și separarea bulbilor se fac în aprilie–mai.
Boli și probleme
Poate fi afectată de virusul mozaicului Vallota și de putrezirea bulbilor. Un sol bine drenat și udarea moderată în perioada de repaus reduc riscul de putrezire.
Flori tăiate și folosire
Nerine este bună ca floare tăiată; tulpinile se taie în septembrie–octombrie. Florile târzii oferă nectar fluturilor și albinelor, iar planta este rezistentă la cerbi și iepuri.


































































































