Sari peste navigare, accesează conținutul
Sari peste conținut, mergi la subsol

Coada măgarului

Sedum morganianum · Crassulaceae

Cunoscută și ca: burro's tail

Sigur pentru pisici și câini · detalii ↓

Coada măgarului (Sedum morganianum, numită în engleză și burro's tail) este o suculentă cu tulpini lungi, căzătoare, potrivită pentru ghivece suspendate. Este ușor de îngrijit, dacă primește lumină multă și apă puțină. În clima noastră cu ierni geroase trăiește doar în casă.

Lumină
Soare până la semiumbră, Lumină indirectă intensă
Udare
Scăzute
Umiditate
Scăzută
Temperatură
18–27 °C, min. 5 °C
Dificultate
Ușor de cultivat
Înălțime
15–60 cm

Îngrijire pe parcursul anului

Calendar pentru o plantă de interior în climatul Continental.

Schimbarea ghiveciuluiÎnmulțireFertilizareMai multă apăÎnflorireProtecție împotriva înghețuluiPerioadă de repaus
Când se efectueazăPerioadă de repausLuna curentă

Cum arată coada măgarului

Coada măgarului face parte din familia Crassulaceae și este o plantă perenă, cu frunziș persistent. Provine din sudul și centrul Mexicului (Veracruz și regiunile apropiate), unde crește pe stânci vulcanice verticale și în râpe din pădurea tropicală cu frunze căzătoare. În natură populațiile sunt foarte restrânse.

Tulpinile pendente pot ajunge la 60–90 cm. Frunzele sunt cărnoase, în formă de barcă, verde-albăstrui, și se suprapun în spirală, formând cozi împletite. Sunt acoperite de un strat ceros care se șterge la atingere, iar frunzele se desprind ușor.

În casă planta are de obicei 15–60 cm înălțime și 30–90 cm lățime, iar ritmul de creștere este moderat. Vara poate face ciorchini de flori mici, stelate, roz închis spre roșu, dar în interior înflorește rar.

Cultivare și îngrijire

Lumină și loc

Are nevoie de lumină puternică, de exemplu pe un pervaz însorit, dar trebuie ferită de cel mai aprig soare de la prânz. Lumina intensă dă cea mai frumoasă culoare frunzelor. Dacă lumina e prea slabă, între frunze apar goluri mari și tulpinile se alungesc; mută planta la o fereastră mai luminoasă.

Pentru că nu rezistă la îngheț, iar iernile de la noi coboară până la aproximativ -20 °C, o ții în interior. Arată cel mai bine suspendată, unde tulpinile pot atârna liber.

Udare și umiditate

Lasă substratul să se usuce între udări. Din mai până în august poți uda ceva mai des, iar iarna foarte puțin. Supraudarea o strică repede, prin putrezirea tulpinilor. Este preferabilă apa la temperatura camerei.

Tolerează bine seceta, iar umiditatea scăzută din locuință nu o deranjează.

Substrat și transplantare

Folosește un amestec poros, cu mult material mineral, pentru cactuși și suculente, în ghivece puțin adânci. Tolerează și soluri sărace, pietroase. Un pH între 6 și 8 este potrivit, iar drenajul trebuie să fie foarte bun.

Transplantează rar, primăvara (între aprilie și iunie), într-un ghiveci plat. Manipulează planta cu grijă, pentru că frunzele se rup ușor.

Fertilizare

Hrănește-o ușor, o dată sau de două ori în sezonul de creștere, între mai și august. Iarna nu se fertilizează.

Plantare

Se simte cel mai bine în coșuri suspendate sau în ghivece. Afară, în pământ, poate sta doar în climate fără îngheț, la soare sau semiumbră și cu drenaj foarte bun. În clima noastră rămâne deci o plantă de apartament.

Iernare

Păstreaz-o ferită de îngheț, la peste aproximativ 5 °C. Octombrie este luna în care plantele aflate afară trebuie puse la adăpost. Iarna ține-o mai uscată și tot la lumină puternică. Perioada de repaus este ianuarie–februarie și noiembrie–decembrie.

Înmulțire

Se înmulțește din frunze și din butași de tulpină, între aprilie și august. Rădăcinile sunt superficiale și fibroase, iar tulpinile sau frunzele căzute prind rădăcini acolo unde ating substratul. Frunzele desprinse accidental pot fi așadar puse pe substrat, nu aruncate.

Probleme frecvente

Frunzele cad la cea mai mică atingere: atașarea lor este slabă. Atinge planta cât mai puțin și înrădăcinează frunzele căzute.

Tulpini moi, putrezite: de obicei din cauza udării excesive sau a drenajului slab. Lasă substratul să se usuce și folosește un amestec cu mult material mineral. Putrezirea rădăcinilor și a tulpinii sunt bolile cele mai întâlnite.

Goluri lungi între frunze: lumină prea slabă, deci mută planta la o fereastră mai luminoasă.

Pot apărea melci, limacși și păduchi lânoși (cochenile).

Siguranță

Sigur pentru pisici și câini
Pisici
Netoxică
Câini
Netoxică
Cai
Netoxică

Coada măgarului nu este toxică pentru pisici, câini, cai și oameni. Nu sunt părți toxice cunoscute. Aceasta este doar o informare, nu un sfat veterinar sau medical; dacă ai îndoieli, întreabă un medic veterinar sau un medic.

Sursă: ASPCA Toxic and Non-Toxic Plants, North Carolina Extension Gardener Plant Toolbox

Pentru planta ta

Întrebări frecvente

Cât de des se udă coada măgarului?Doar după ce substratul s-a uscat între udări. Din mai până în august se poate uda ceva mai des, iar iarna foarte puțin, pentru că supraudarea duce repede la putrezire.
De ce cad frunzele de la coada măgarului?Frunzele sunt prinse slab și se desprind la cea mai mică atingere. Atinge planta cât mai puțin, iar frunzele căzute le poți înrădăcina.
Este coada măgarului toxică pentru pisici și câini?Nu, planta este considerată netoxică pentru pisici, câini, cai și oameni. Este doar o informare, nu un sfat veterinar sau medical; dacă ai îndoieli, întreabă un medic veterinar sau un medic.
Poate ierna coada măgarului afară?Nu, nu rezistă la îngheț. Trebuie ținută la peste aproximativ 5 °C, mai uscată și la lumină puternică.
Cum se înmulțește coada măgarului?Din frunze sau din butași de tulpină, între aprilie și august. Frunzele și tulpinile prind ușor rădăcini acolo unde ating substratul.
Înflorește coada măgarului în casă?Rar. Dacă înflorește, o face vara, cu ciorchini de flori mici, stelate, roz închis spre roșu.
Sari peste subsol, revino la începutul paginiiSalt la începutul paginii