Sari peste navigare, accesează conținutul
Sari peste conținut, mergi la subsol

Alstroemeria

Alstroemeriaceae

Cunoscută și ca: alstromeria, crin peruvian

Sigur pentru pisici și câini · detalii ↓

Alstroemeria, numită uneori și alstromeria sau crinul peruvian, are flori asemănătoare crinilor, în culori variate, care țin mult și în vază. Pentru clima noastră, cu ierni geroase, se cultivă cel mai sigur la ghiveci, pe balcon sau în interior, iar iarna are nevoie de un loc ferit de îngheț.

Lumină
Soare plină, Soare până la semiumbră
Udare
Moderate
Umiditate
Moderată
Temperatură
10–22 °C, min. -5 °C
Dificultate
Dificultate medie
Înălțime
0,3–1,5 m

Îngrijire pe parcursul anului

Calendar pentru climatul Continental.

Semănare în interiorSemănarePlantare în exteriorSchimbarea ghiveciuluiTăiereÎnmulțireFertilizareMai multă apăÎnflorireRecoltareProtecție împotriva înghețuluiPerioadă de repaus
Când se efectueazăPerioadă de repausLuna curentă

Descriere

Alstroemeria este un gen de plante erbacee perene, originare din America de Sud, din Venezuela până în Țara de Foc. Printre habitatele naturale se numără pădurile, savanele, mlaștinile, pajiștile de altitudine și stâncăriile. Speciile chiliene cresc mai ales în matorral de tip mediteranean.

Formează tufe cu tulpini drepte, de aproximativ 30 până la 150 cm înălțime, și se extinde în timp în colonii. Frunzele sunt alterne, înguste până la lanceolate, cu margini netede, răsucite la bază, astfel că fața inferioară ajunge deasupra. Rădăcinile sunt tuberoase, groase ca niște degete și fragile.

Florile au șase tepale și sunt adesea striate sau pestrițate cu o culoare mai închisă, grupate în umbele. Apar în alb, galben, portocaliu, roz, roșu sau violet și nu sunt parfumate. Fructul este o capsulă cu trei valve. Creșterea este moderată, iar dificultatea de cultură, moderată.

Cultivare și îngrijire

Lumină și loc

Alstroemeria are nevoie de soare plin sau de semiumbră, cu cel puțin șase ore de lumină pe zi, ideal dimineața. Unde vara este foarte cald, o umbră ușoară după-amiaza este binevenită.

Pe piața noastră o recomandăm ca plantă de balcon sau de interior, într-un ghiveci mare. Limita de rezistență este de circa -5 °C, în timp ce iernile obișnuite pot coborî mult mai jos, până la -20 °C, deci în aer liber, fără protecție, nu te poți baza pe ea.

Udare

Udă regulat și menține solul umed, dar nu îmbibat. Atât excesul de apă, cât și lipsa ei provoacă probleme. În lunile iunie, iulie și august, cele mai active, plantele cer mai multă apă. În perioada de repaus (ianuarie, februarie, noiembrie, decembrie) udarea se reduce.

Sol și rempotare

Alege un substrat bogat, cu mult material organic, umed, dar bine drenat; potrivit este un sol lutos, bogat în humus. Ghiveciul trebuie să aibă drenaj bun, pentru că apa stagnantă duce la putrezirea rădăcinilor.

Rădăcinile sunt fragile, așa că evită să le deranjezi. Rempotează doar când planta s-a înghesuit, în aprilie.

Fertilizare

Fertilizează între aprilie și iulie, în timpul creșterii și până la înflorire.

Tăiere

Tulpinile se taie în octombrie, când planta se pregătește de repaus.

Plantare

Plantează în aer liber sau pe balcon în mai, după ce trece pericolul de îngheț. Întinde rădăcinile peste un mic con de pământ și acoperă-le. Planta nu suportă bine divizarea și deranjarea rădăcinilor, deci alege de la început locul și ghiveciul potrivite.

Iernare

Protecția împotriva înghețului contează din octombrie până în aprilie. În regiunile mai reci poți mulci gros, iar în climă rece tuberculii se scot din pământ sau ghivecele se mută într-un loc răcoros, fără îngheț. În ghiveci, a doua variantă este cea mai simplă.

Înmulțire

Se înmulțește prin diviziune, în aprilie, cu grijă din cauza rădăcinilor fragile, sau din semințe. Semănatul se face în casă în februarie–martie sau, mai general, în martie–aprilie.

Probleme frecvente

Dăunători posibili: afide, păianjeni roșii, musculițe albe și melci. Dintre boli, apare putrezirea rădăcinilor.

Frunzele care îngălbenesc indică de obicei udare insuficientă; udă regulat și mulcește. Putrezirea rădăcinilor apare din exces de apă sau drenaj slab: îmbunătățește drenajul și redu udarea.

Recoltare și utilizare

Alstroemeria înflorește din iunie până în septembrie, iar florile pentru vază se taie în iunie–august. Florile rezistă mult în vază. Planta atrage fluturii și nu este preferată de cerbi.

Siguranță

Sigur pentru pisici și câini
Pisici
Netoxică
Câini
Netoxică
Cai
Netoxică

Alstroemeria nu este toxică pentru pisici, câini și cai. Pentru oameni este ușor toxică. Părțile toxice sunt seva, frunzele, florile și tulpinile, iar substanțele implicate sunt tuliposidele și tulipalina A. Contactul cu seva poate provoca dermatită de contact, cu mâncărime, băsicuțe și cruste. Acestea sunt doar informații, nu sfaturi veterinare sau medicale; dacă ai dubii, întreabă un medic veterinar sau un medic.

Sursă: ASPCA Toxic and Non-Toxic Plants, North Carolina Extension Gardener Plant Toolbox

Pentru planta ta

Întrebări frecvente

Alstroemeria rezistă iarna afară?Nu în mod sigur: rezistă până la circa -5 °C, iar iernile reci pot ajunge la -20 °C. Ghivecele se mută într-un loc răcoros, fără îngheț.
Cât de des se udă alstroemeria?Regulat, ținând solul umed, dar nu îmbibat. Vara, în iunie–august, are nevoie de mai multă apă.
Când înflorește alstroemeria?Înflorește din iunie până în septembrie.
Este alstroemeria toxică pentru pisici și câini?Conform datelor, nu este toxică pentru pisici și câini. Pentru oameni este ușor toxică, iar seva poate irita pielea. Informație orientativă, nu sfat veterinar sau medical.
Cum se înmulțește alstroemeria?Prin diviziune, în aprilie, sau din semințe. Planta nu suportă deranjarea rădăcinilor, deci diviziunea se face cu grijă.
Sari peste subsol, revino la începutul paginiiSalt la începutul paginii