Gura leului
Antirrhinum majus · Plantaginaceae
Cunoscută și ca: gura leului flori
Gura leului (Antirrhinum majus) este o plantă erbacee din familia Plantaginaceae, cu flori în formă de gură, grupate în raceme înalte. Deși este perenă, trăiește puțin și se cultivă de obicei ca anuală. Se descurcă bine în grădină, în ghivece și pe balcon.
- Lumină
- Soare plină, Soare până la semiumbră
- Udare
- Moderate
- Umiditate
- Moderată
- Temperatură
- 12–22 °C, min. -10 °C
- Dificultate
- Ușor de cultivat
- Înălțime
- 0,3–1 m
Îngrijire pe parcursul anului
Calendar pentru climatul Continental.
Cum arată gura leului
Gura leului, cunoscută și sub numele științific Antirrhinum majus, are port erect până la târâtor și ajunge la 30–100 cm înălțime. Ritmul de creștere este moderat. Frunzele sunt lucioase, verde închis, lanceolate până la liniare, opuse în partea de jos a tulpinii și alterne mai sus.
Florile sunt bilabiate, lungi de 3,5–4,5 cm, cu gâtul închis de buza inferioară, și sunt polenizate de bondari. Apar în alb, galben, portocaliu, roz, roșu sau violet. După înflorire se formează o capsulă ovoidă, de 10–14 mm, cu multe semințe foarte mici.
Specia provine din centrul și sudul Franței și din estul Pirineilor, până în nord-estul Spaniei și în Insulele Baleare, unde crește în crăpăturile stâncilor și pe ziduri. Astăzi este naturalizată pe toate continentele, cu excepția Antarcticii.
Cultivare și îngrijire
Lumină și loc
Gura leului crește de la soare plin până la semiumbră și înflorește cel mai bine la soare, pe vreme răcoroasă. Vara, în căldură mare, planta slăbește, de aceea plantează-o devreme și ține-o la răcoare, cu solul mulcit.
Se pretează bine la cultura în ghivece, așa că merge bine pe balcon. Soiurile înalte pot avea nevoie de tutore.
Udare
Menține solul uniform umed. Toleranța la secetă este redusă, așa că nu lăsa planta să se usuce complet. Udă la bază și evită udarea pe frunze, care favorizează bolile. În iulie și august are nevoie de mai multă apă.
Sol
Preferă un sol umed, bogat, bine drenat, cu mult material organic: bogat în humus sau lutos. pH-ul potrivit este între 6 și 7,5. Drenajul bun contează și pentru a evita putregaiul rădăcinilor.
Fertilizare
Fertilizează din mai până în iulie, cât timp planta crește și înflorește.
Ciupit și tăiere
Ciupește plantele tinere pentru a deveni mai ramificate și mai bogate. Îndepărtează constant florile trecute, ceea ce prelungește înflorirea. Tăierea de întreținere se face în iulie.
Semănat și plantare
Semănatul în interior se face în februarie–martie. Răsadurile se plantează afară în mai, după ultimul îngheț. Leagă soiurile înalte de tutori.
Protejează planta de îngheț în aprilie, mai și octombrie.
Iernare
De obicei gura leului se cultivă ca anuală. Planta rezistă până la aproximativ -10 °C, iar iernile de la noi pot coborî de obicei la -20 °C, deci în aer liber nu poți conta pe ea ca perenă. În climate blânde, plantele pot supraviețui iernii dacă drenajul este bun. Perioada de repaus este ianuarie, noiembrie și decembrie.
Înmulțire
Gura leului se înmulțește din semințe sau din butași de tulpină, în februarie–martie.
Probleme frecvente
Dăunători: afide și tripși (tripsul californian). Boli: rugină, Botrytis, antracnoză, mană și putregaiul rădăcinilor cauzat de Pythium.
Pustulele portocaliu-brune de pe frunze indică rugina: îndepărtează frunzele bolnave, evită udarea pe frunze și alege soiuri rezistente.
Racemele care se ofilesc și tulpinile care devin brune indică Botrytis sau Pythium: scoate plantele afectate și îmbunătățește circulația aerului și drenajul.
Dacă planta slăbește vara, cauza este toleranța scăzută la căldură: plantează devreme și ține-o la răcoare, cu mulci.
Recoltare și utilizare
Gura leului este bună pentru flori tăiate, iar recoltarea se face în iunie–august. Atrage polenizatori, în special bondari și fluturi, iar căprioarele nu o ating de obicei. Florile sunt comestibile, dar amare, așa că se folosesc mai ales ca decor pe farfurie.
Siguranță
Sigur pentru pisici și câini- Pisici
- Netoxică
- Câini
- Netoxică
- Cai
- Netoxică
Gura leului este considerată netoxică pentru pisici, câini, cai și oameni. Acestea sunt doar informații, nu sfaturi veterinare sau medicale; în caz de dubiu, întreabă un medic veterinar sau un medic.
Sursă: ASPCA Toxic and Non-Toxic Plants, North Carolina Extension Gardener Plant Toolbox

















































































