Anemone

Ranunculaceae

Cunoscută și ca: anemonă, anemone de grădină

Anemona, numită și anemonă de grădină, este un gen de plante perene erbacee, cu flori în formă de cupă, în mai multe culori. Este o plantă de exterior, rezistentă la îngheț, ușor de cultivat în grădinile cu ierni reci și veri calde.

Lumină: Soare până la semiumbră, Soare plină
Udare: Moderate
Umiditate: Moderată
Temperatură: 8–22 °C, min. -25 °C
Dificultate: Ușor de cultivat
Înălțime: 0,1–1,2 m

Îngrijire pe parcursul anului

Calendar pentru climatul Continental.

Semănare în interiorSemănarePlantare în exteriorSchimbarea ghiveciuluiTăiereÎnmulțireFertilizareMai multă apăÎnflorireProtecție împotriva înghețuluiPerioadă de repaus

Când se efectueazăPerioadă de repausLuna curentă

Cum arată anemona

Genul Anemone aparține familiei Ranunculaceae. Plantele formează tufe perene, din tuberculi sau rizomi, cu înălțimi între 10 și 120 cm, în funcție de specie. Creșterea este lentă, iar partea aeriană se usucă în sezonul rece.

Frunzele sunt în mare parte bazale, lung pețiolate, verzi, simple sau compuse, cu marginea dințată sau întreagă. Florile au sepale asemănătoare petalelor și numeroase stamine, apar solitar sau în grupuri, deasupra unor bractee asemănătoare frunzelor. Culorile merg de la alb, roz și roșu la violet, galben și albastru. În funcție de specie, înflorirea poate fi primăvara, vara sau toamna; de obicei are loc în aprilie, mai și între august și octombrie. Fructul este un ansamblu de achene cu cioc, unele cu peri pufoși.

Anemonele atrag albinele și fluturii și sunt rezistente la căprioare și iepuri.

Cultivare și îngrijire

Lumină și loc potrivit

Anemonele cresc de la soare plin până la semiumbră sau umbră ușoară. Speciile de pădure preferă umbra, iar cele de pe pante calde și uscate se descurcă mai bine la soare.

Udare

Solul trebuie să fie reavăn, dar bine drenat. Rădăcinile putrezesc în pământ băltit, de aceea drenajul contează mai mult decât cantitatea de apă. Udă mai des în lunile mai–august, când planta are nevoie de mai multă apă.

Sol și replantare

Se adaptează la sol lutos, nisipos, argilos sau bogat în humus, atât timp cât este afânat, bine drenat și îmbunătățit cu materie organică. Replantarea sau mutarea se face în martie sau septembrie.

Fertilizare

Fertilizează în martie–aprilie, la începutul sezonului de creștere.

Plantare și semănat

Tuberculii se pun la înmuiat aproximativ 4 ore, apoi se plantează la 2,5–5 cm adâncime și la 5–10 cm distanță, la soare sau în umbră ușoară. Pentru plantele formate, o distanță de aproximativ 20 cm este potrivită.

Plantarea se face în martie–aprilie sau în septembrie–octombrie. Semănatul se face în februarie–martie în interior, iar în aer liber în martie–aprilie.

Tăiere

Frunzișul se usucă iarna. Resturile uscate se îndepărtează în octombrie–noiembrie.

Iernare

Anemona este rezistentă la îngheț și iernează în grădină. Perioada de repaus este în ianuarie, februarie, noiembrie și decembrie, iar în aceleași luni este bine să asiguri protecție împotriva înghețului.

Înmulțire

Se înmulțește prin diviziune, semințe sau butași de rădăcină. Diviziunea se face în martie sau septembrie.

Probleme frecvente

Putrezirea rădăcinilor apare în solul prea ud; soluția este îmbunătățirea drenajului. Frunzele roase provin de obicei de la viermii cenușii și de la larvele de molii; le poți strânge manual sau poți folosi bariere.