Anthurium crystallinum
Araceae
Cunoscută și ca: anthurium cristal
Anthurium crystallinum, numit și anthurium cristal, se cultivă la noi doar în interior, pentru frunzele catifelate cu nervuri argintii. Este o plantă pretențioasă, care cere căldură, umiditate ridicată și un substrat foarte aerat. Dacă îi oferi aceste condiții, rămâne o rozetă decorativă tot anul.
- Lumină
- Lumină indirectă intensă
- Udare
- Moderate
- Umiditate
- Ridicată
- Temperatură
- 20–28 °C, min. 16 °C
- Dificultate
- Pretențios
- Înălțime
- 40–90 cm
Îngrijire pe parcursul anului
Calendar pentru o plantă de interior în climatul Continental.
Cum arată anthurium crystallinum
Anthurium crystallinum face parte din familia Araceae și este o plantă epifită, perenă, de obicei mereu verde. În natură crește pe copaci, la marginea pădurilor tropicale umede din Columbia și Panama.
Formează o rozetă compactă de frunze mari, în formă de inimă, de la pendule până la erecte. Frunzele sunt catifelate, verde închis, cu nervuri proeminente, albe până la argintii. În apartament atinge de obicei 40–90 cm înălțime și 60–90 cm lățime.
Floarea este discretă: o spată verde-pal cu un spadix de aceeași culoare, care apare pe tot parcursul anului. După polenizare urmează fructe roșii. Rădăcinile sunt groase, aeriene, cu ajutorul cărora planta se agață de suport.
Cultivare și îngrijire
Lumină și loc potrivit
Are nevoie de lumină puternică, dar indirectă. Soarele direct arde frunzele catifelate și lasă pete uscate.
Temperatura optimă este între 20 și 28 °C, iar sub 16 °C planta suferă. Nu rezistă la îngheț, deci rămâne tot anul în casă, ferită de curenți reci.
Udare și umiditate
Substratul trebuie să rămână ușor umed; lasă stratul de la suprafață să se usuce puțin între udări. Rădăcinile nu trebuie să stea în apă. Toleranța la secetă este scăzută, așa că nici uscarea completă a substratului nu este recomandată.
Udă mai generos între aprilie și septembrie. În lunile de repaus (ianuarie, februarie, noiembrie, decembrie) poți uda mai rar.
Umiditatea aerului trebuie să fie ridicată, de preferat peste 60%. Aerul uscat face marginile frunzelor să brunească.
Substrat și rempotare
Fiind epifită, are nevoie de un amestec foarte aerat și bine drenat: scoarță de pin (orchid bark), perlit, fibră de nucă de cocos și puțin compost fără turbă.
Rempotează-o la 2–3 ani, primăvara, între martie și mai, într-un amestec proaspăt, cu bucăți mari.
Fertilizare
În sezonul de creștere, între aprilie și septembrie, aplică la 3–4 săptămâni un îngrășământ echilibrat, diluat. În restul anului nu fertiliza.
Tăiere
Îndepărtează frunzele vechi sau deteriorate și spatele trecute. Momentul potrivit este în martie–aprilie.
Cultură în ghiveci
Se cultivă în ghiveci, într-un substrat cu bucăți mari. Poate fi ținută și într-un terariu sau într-un growroom, unde umiditatea ridicată se menține mai ușor.
Iarna
Păstrează-o la peste 16 °C, la umiditate ridicată și departe de curenții reci. Fii atent mai ales între octombrie și martie, când geamul rece sau aerisirea pot face frunzele să se încovoaie.
Probleme frecvente
Margini brune ale frunzelor: de obicei aer prea uscat. Ridică umiditatea peste 60%.
Frunze galbene: udare excesivă sau drenaj slab. Lasă substratul să se usuce puțin și folosește un amestec mai aerat, cu bucăți mari.
Pete arse: soare direct. Mută planta într-un loc cu lumină indirectă.
Frunze încovoiate sau colapsate: frig sub 16 °C. Mută planta la căldură.
Paraziți posibili: păianjenul roșu, păduchii lânoși (cochenila făinoasă), tripșii și cochenilele.




























































































