Pir gros
Cynodon dactylon · Poaceae
Cunoscută și ca: iarba bermuda, bermuda grass
Pirul gros (Cynodon dactylon), numit și iarba bermuda sau bermuda grass, este o iarbă perenă, târâtoare, care formează rapid un covor des. Rezistă bine la secetă și la soare puternic, dar se extinde agresiv. De aceea se plantează doar acolo unde se dorește un gazon sau o acoperire a solului permanentă.
- Lumină
- Soare plină
- Udare
- Scăzute
- Umiditate
- Scăzută
- Temperatură
- 24–37 °C, min. -22 °C
- Dificultate
- Ușor de cultivat
- Înălțime
- 10–45 cm
Îngrijire pe parcursul anului
Calendar pentru climatul Continental.
Cum arată pirul gros
Pirul gros face parte din familia Poaceae. Este o iarbă perenă, semipersistentă, de 10–45 cm înălțime, care se răspândește prin stoloni și rizomi ce prind rădăcini la noduri. Crește repede.
Frunzele sunt scurte, de 2–15 cm, gri-verzui, cu marginile aspre. În repaus devin maro deschis. Inflorescențele sunt discrete: două până la șase spice subțiri de 2–5 cm, grupate în vârful tulpinii, care apar din iunie până în august. Boabele mici, maronii, se coc vara.
Rădăcinile merg adânc, peste 2 m în sol afânat. Planta provine din regiunile calde ale Europei, Africii, Australiei și ale unei mari părți din Asia și se întâlnește natural pe pajiști însorite, pe terenuri degradate, pe marginea drumurilor, pe dune și pe soluri uscate sau sărăturate. În multe regiuni este considerată o buruiană invazivă, greu de eliminat după ce s-a instalat.
Cultivare și îngrijire
Lumină și loc
Are nevoie de soare plin. Umbra deasă îl slăbește, așa că nu merge sub copaci sau pe laturi umbrite. Crește cel mai bine la temperaturi de 24–37 °C și este o iarbă a sezonului cald.
Udare
Necesarul de apă este mic, iar toleranța la secetă este mare. Umiditatea aerului nu contează. Udă mai generos în iulie și august, când e cald. În restul anului, de obicei, nu necesită grijă specială la udare.
Sol
Se adaptează la sol nisipos, lutos, argilos sau universal, fin sau grosier. Suportă și terenul sărat sau umed. Valoarea pH-ului poate fi între aproximativ 5,5 și 8,5. Drenajul ideal este cel al unui sol umed, dar bine drenat.
Fertilizare
Are cerințe mari de fertilitate. Dă-i îngrășământ cu azot în perioada de creștere activă, în mai, iunie și iulie.
Tuns și delimitare
Tunde-l regulat între mai și septembrie, pentru ca gazonul să rămână des. Marginile se taie sau se delimitează, ca stolonii să nu pornească mai departe.
Plantare și semănat
Plantează-l numai unde vrei un gazon sau o acoperire a solului permanentă și cu extindere rapidă. Semănatul și plantarea se fac în mai și iunie.
Iernare
Este rezistent la îngheț, până la aproximativ -22 °C, iar iernile reci din Europa Centrală, cu minime tipice în jur de -20 °C, se află la limita acestei toleranțe. Iarna intră în repaus și se îngălbenește spre maro deschis. Reîncepe creșterea când temperaturile depășesc 15 °C. Repausul durează din octombrie până în martie.
Înmulțire
Se înmulțește prin semințe, prin divizare sau prin rizomi. Cel mai potrivit moment este mai–iunie.
Probleme frecvente
Se extinde în straturi și pe alei: cauza sunt stolonii și rizomii agresivi. Montează o delimitare adâncă și îndepărtează periodic lăstarii târâtori.
Gazonul se face maro: iarna este normal, fiindcă planta este în repaus. Își revine când vremea se încălzește.
Utilizări
Este folosit ca pășune pentru vite, inclusiv pe terenuri sărăturate. În India și Mexic este folosit tradițional în medicina populară, iar în India și în ritualuri hinduse.









































































