Ficus (smochin) în ghiveci, plantă de interior cu frunze verzi

Foto: איתן פרמן 14:23, 31 May 2006 (UTC), Public domain, Wikimedia Commons

Foto: Yoav Daniel Bar-Ness, CC BY 4.0, iNaturalist

Foto: Daniel Pineda Vera, CC BY 4.0, iNaturalist

Foto: dune_ninja, CC0 1.0, iNaturalist

Foto: Yoav Daniel Bar-Ness, CC BY 4.0, iNaturalist

Foto: dune_ninja, CC0 1.0, iNaturalist

Plante de apartament Plante tropicale

Ficus

Moraceae

Cunoscută și ca: smochin

Ficusul, numit uneori și smochin, este un gen mare de plante tropicale din familia Moraceae. La noi se cultivă mai ales în ghiveci, în interior, deoarece nu rezistă la îngheț. Îngrijirea descrisă mai jos este valabilă în general, iar între specii pot apărea diferențe.

Lumină: Lumină indirectă intensă, Soare până la semiumbră
Udare: Moderate
Umiditate: Moderată
Temperatură: 18–26 °C, min. 10 °C
Dificultate: Dificultate medie
Înălțime: 0,6–3 m

Specii și soiuri

Arborele de cauciuc

Ficus elastica

Lumină indirectă intensă
Moderate

Ficus benjamina

Lumină indirectă intensă
Moderate

Ficus lyrata

Lumină indirectă intensă
Moderate

Îngrijire pe parcursul anului

Calendar pentru o plantă de interior în climatul Continental.

Semănare în interiorSchimbarea ghiveciuluiTăiereÎnmulțireFertilizareMai multă apăPerioadă de repaus

Când se efectueazăPerioadă de repausLuna curentă

Despre ficus

Genul Ficus (familia Moraceae) este răspândit pantropical, iar unele specii ajung în zone temperate calde din Africa, Asia, Australasia și America. Crește în habitate foarte diferite, de la pădurea tropicală, unde multe specii sunt hemiepifite, până la păduri uscate.

Forma este foarte variabilă: arbori, arbuști, liane, epifite, adesea cu rădăcini aeriene. La unele specii acestea pot depăși 50 m și formează structuri de tip banian. Frunzele sunt simple, de obicei cu baza trinervată și cu stipele perechi, iar forma și mărimea diferă mult de la o specie la alta. Planta conține latex alb.

Floarea este minusculă și ascunsă în interiorul unui sicon în formă de urnă, din care se dezvoltă fructul (smochina). Este o plantă perenă, de regulă veșnic verde.

Cultivare și îngrijire

Lumină și locul potrivit

Ficusul preferă lumina puternică, dar indirectă, și se descurcă atât la soare, cât și la semiumbră. În regiunile noastre, cu ierni geroase, locul lui este în casă, deoarece planta nu suportă înghețul. Minimul de supraviețuire este de aproximativ 10 °C.

Udarea

Necesarul de apă este moderat. Între mai și august, când planta crește activ, se udă mai generos. În lunile de repaus (noiembrie–februarie) creșterea încetinește, așa că udarea se ajustează în consecință.

Substrat și rempotare

Folosește un amestec de ghiveci bine drenat, cu puțin material organic. Solul trebuie să rămână umed, dar să elimine bine excesul de apă, pentru că putrezirea rădăcinilor este una dintre bolile frecvente.

Rempotarea se face între martie și mai.

Fertilizare

Fertilizează între aprilie și septembrie, în perioada de creștere. În lunile de repaus nu este nevoie de îngrășământ.

Tăiere

Tăierea de formare sau de reducere a plantei se face în martie–aprilie. Latexul alb apare la tăiere, așa că lucrează cu grijă.

Plantare

În climatul nostru ficusul se ține în ghiveci. Plantarea în aer liber este posibilă doar în locuri fără îngheț, ceea ce nu se aplică iernilor de la noi.

Iernarea

Ficusul nu este rezistent la îngheț, așa că iernează în casă. Între noiembrie și februarie este în repaus, iar în acest răstimp are nevoie de liniște, nu de îngrijire intensă.

Înmulțire

Metodele cunoscute sunt butașii de tulpină, marcotajul aerian, marcotajul, semințele și altoirea. Butășirea se face de obicei între mai și iulie. Semănatul în interior se face în martie–aprilie.

Probleme frecvente

Dăunători: păianjenul roșu, cochenilele și păduchii lânoși. Boli: antracnoza, bolile bacteriene și putrezirea rădăcinilor. Verifică periodic frunzele și substratul.

Fructe și utilizări

Fructele sunt de obicei comestibile, dar pentru fructe se cultivă mai ales smochinul comun (Ficus carica). Fructele celorlalte specii au în general valoare mică. Unele specii, precum F. benghalensis, sunt folosite în mod tradițional în fitoterapie. Ficușii sunt și o hrană foarte importantă pentru păsări, lilieci și mamifere, în habitatul lor natural.