Sari peste navigare, accesează conținutul
Sari peste conținut, mergi la subsol

Mirt

Myrtus communis · Myrtaceae

Cunoscută și ca: mirtul

Mirtul (Myrtus communis) este un arbust mediteranean veșnic verde, cu frunze lucioase aromate, flori albe cu multe stamine galbene și fructe comestibile. În clima noastră, cu ierni geroase, nu rezistă iarna în grădină, așa că se cultivă în ghiveci pe balcon sau în casă. Este o plantă de îngrijire ușoară, dacă îi oferi soare și un pământ care drenează bine.

Lumină
Soare plină, Soare până la semiumbră
Udare
Scăzute
Umiditate
Scăzută
Temperatură
15–28 °C, min. -10 °C
Dificultate
Ușor de cultivat
Înălțime
1,5–5 m

Îngrijire pe parcursul anului

Calendar pentru climatul Continental.

Semănare în interiorPlantare în exteriorSchimbarea ghiveciuluiTăiereÎnmulțireFertilizareMai multă apăÎnflorireRecoltareProtecție împotriva înghețuluiPerioadă de repaus
Când se efectueazăPerioadă de repausLuna curentă

Cum arată mirtul

Mirtul este un arbust veșnic verde, des, cu port rotunjit sau tufos, uneori ca un mic copac. În natură crește de obicei între 1,5 și 5 m înălțime, iar coroana se poate întinde pe aproximativ 1,5-3,6 m. Creșterea este moderată.

Frunzele sunt mici, lucioase, coriace, lanceolate sau ovate, lungi de 2-5 cm, verde închis deasupra și mai deschise dedesubt, unde au puncte translucide de ulei. Strivite, miros puternic. Florile apar vara, în iunie-august, sunt albe, uneori ușor roz, cu cinci petale și multe stamine galbene care ies în afară, și sunt parfumate. După înflorire se formează fructe comestibile, albastru-negricioase până la violacee.

Specia provine din sudul Europei, nordul Africii, vestul Asiei, Macaronezia și subcontinentul indian și crește de obicei în tufărișuri uscate mediteraneene (maquis) și pe pante de coastă.

Cultivare și îngrijire

Lumină și loc

Mirtul se simte cel mai bine la soare plin, într-un loc adăpostit. Suportă și o semiumbră ușoară. Vara îl poți scoate pe balcon sau terasă, în cel mai luminos colț ferit de vânt.

Udare

În sezonul de creștere are nevoie de apă moderată, mai multă în lunile fierbinți iunie-august. Odată bine înrădăcinat, suportă destul de bine seceta. Ce nu suportă este pământul mereu îmbibat: apa stagnantă duce la putrezirea rădăcinilor.

Pământ și rempotare

Preferă un pământ lutos, bogat în compost, și se adaptează și la soluri argiloase sau nisipoase, atâta timp cât drenajul este bun. Tolerează un pH de aproximativ 5,5-8,0. Alege un ghiveci cu orificii de scurgere și un substrat care lasă apa să treacă liber.

Rempotarea se face în aprilie-mai.

Fertilizare

Mirtul se fertilizează în perioada de creștere activă, din aprilie până în iulie.

Tăiere

Se taie ușor după înflorire sau primăvara, în aprilie-mai. Suportă bine tunderea, de aceea poate fi format ca gard viu sau ca bonsai. Lăstarii arși de îngheț se scurtează până la țesutul sănătos.

Plantare

Planta se scoate afară în mai-iunie, într-un loc însorit și adăpostit. Înghețurile târzii pot dăuna lăstarilor tineri, așa că nu te grăbi.

Iernare

Aceasta este partea decisivă pentru mirt la noi. Rezistă cel mult până la aproximativ -10 °C, iar iernile obișnuite coboară mai jos, așa că nu poate rămâne afară în grădină. Ferește-l de înghețul puternic și de vânturile reci sau mută ghiveciul într-un loc luminos, fără îngheț.

Protecția este necesară în octombrie-aprilie. Perioada de repaus cade în noiembrie-februarie.

Înmulțire

Se înmulțește prin butași de tulpină, în iunie-august, sau din semințe, semănate în casă în februarie-martie.

Probleme frecvente

Rădăcini putrede și ofilire: cauza este drenajul slab. Îmbunătățește drenajul și udă mai rar.

Lăstari tineri arși: apar după înghețuri târzii. Protejează planta primăvara și taie porțiunile afectate.

Frunze lipicioase cu insecte: de obicei sunt păduchi de scut sau musculițe albe, mai ales în casă. Șterge insectele sau folosește săpun insecticid.

Pot apărea și păianjeni roșii, tripși și păduchi lânoși. Fumagina (mucegai negru) se instalează pe secrețiile lipicioase lăsate de dăunători.

Recoltare și utilizare

Fructele se culeg în octombrie-noiembrie. Fructele și frunzele aromatizează cărnurile, iar fructele se macerează pentru lichiorul Mirto. Frunzele pot înlocui dafinul, iar lemnul dă aromă la grătar. Frunzele au fost folosite în mod tradițional în scopuri medicinale.

Florile și frunzele sunt comestibile, iar planta atrage albinele.

Pentru planta ta

Întrebări frecvente

Rezistă mirtul iarna afară?Nu în clima noastră. Rezistă cel mult până la aproximativ -10 °C, iar iernile aduc deseori temperaturi mai mici. Ține-l în ghiveci și mută-l într-un loc luminos, fără îngheț.
Cât de des se udă mirtul?Moderat în sezonul de creștere, mai mult vara. Odată instalat suportă seceta, dar nu suportă pământul mereu ud.
Când se taie mirtul?După înflorire sau primăvara, în aprilie-mai. Suportă bine tunderea ușoară.
Se pot mânca fructele de mirt?Da, fructele sunt comestibile și se folosesc la cărnuri sau în lichiorul Mirto. Se culeg în octombrie-noiembrie.
Cum se înmulțește mirtul?Prin butași de tulpină, în iunie-august, sau din semințe semănate în casă în februarie-martie.
De ce se usucă lăstarii tineri ai mirtului?Cauza obișnuită este înghețul târziu de primăvară. Protejează planta și taie lăstarii afectați.
Sari peste subsol, revino la începutul paginiiSalt la începutul paginii