Philodendron scandens
Philodendron hederaceum · Araceae
Cunoscută și ca: filodendron scandens, filodendron cățărător
Philodendron scandens este o liană de apartament cu frunze lucioase, în formă de inimă, ușor de cultivat și cu creștere rapidă. O poți atârna într-un coș suspendat sau o poți lăsa să urce pe un suport. Iarna are nevoie de căldură, pentru că nu rezistă la îngheț.
- Lumină
- Lumină indirectă intensă, Semiumbră
- Udare
- Moderate
- Umiditate
- Moderată
- Temperatură
- 18–27 °C, min. 10 °C
- Dificultate
- Ușor de cultivat
- Înălțime
- 1–3 m
Îngrijire pe parcursul anului
Calendar pentru o plantă de interior în climatul Continental.
Cum arată planta
Philodendron scandens, numit și Philodendron hederaceum sau filodendron cățărător, face parte din familia Araceae. Este o plantă perenă, veșnic verde, originară din America Centrală, Mexic, Caraibe și nordul Americii de Sud. În pădurile tropicale urcă în copaci ca semiepifit.
Tulpinile sunt subțiri și au rădăcini aeriene, cu ajutorul cărora planta se cațără. Frunzele sunt lucioase, în formă de inimă, cu marginea întreagă, și pot atinge circa 30 cm lungime. Frunzele noi apar bronzurii și devin verzi pe parcurs. În apartament ajunge de obicei la 1–3 m.
În cultură înflorește rar. Floarea este un spadice alb-verzui, parțial înfășurat într-o spată. Fructele sunt bace albe sau portocalii spre roșii.
Cultivare și îngrijire
Lumină și loc potrivit
Cel mai bine crește la lumină indirectă medie. Tolerează mult timp și locurile mai umbrite, dar acolo crește mai lent. Evită soarele direct.
Temperatura optimă este între 18 și 27 °C. Planta nu rezistă la îngheț și nu are ce căuta afară în iernile reci, așa că rămâne o plantă de interior.
Udare și umiditate
Ține solul ușor umed și lasă stratul de la suprafață să se zvânte puțin între udări. În lunile mai calde, din mai până în august, are nevoie de mai multă apă. Iarna udă mai rar.
Umiditatea aerului poate fi moderată. Dacă vârfurile frunzelor se usucă, udă mai uniform și pulverizează ocazional frunzele.
Substrat și rempotare
Alege un substrat drenant, dar care păstrează umezeala, de exemplu compost fără turbă amestecat cu perlit. Rempotează în aprilie sau mai.
Fertilizare
Fertilizează în perioada de creștere, din aprilie până în septembrie. În lunile de repaus, noiembrie–februarie, nu este nevoie să o hrănești.
Tăiere
Taie planta în martie sau aprilie. Scurtează tulpinile prea lungi ca planta să rămână deasă, iar bucățile tăiate le poți folosi ca butași. Poartă mănuși, deoarece seva irită pielea.
Cultivare în coș sau pe suport
Poți crește planta într-un coș suspendat, de unde tulpinile cad în cascadă, sau o poți ghida pe un tutore cu mușchi, de care se prind rădăcinile aeriene. Alege un loc inaccesibil animalelor de companie și copiilor.
Iarna
Păstrează-o la peste aproximativ 15 °C și redu udarea. Temperatura minimă suportată este de circa 10 °C, dar nu merită riscul. Perioada de repaus durează de obicei din noiembrie până în februarie.
Înmulțire
Se înmulțește prin butași de tulpină sau prin marcotaj. Cel mai bun moment este între aprilie și august. Taie o bucată de tulpină sănătoasă și înrădăcinează-o.
Probleme frecvente
Frunze galbene: de obicei de la prea multă apă. Lasă solul să se usuce puțin și verifică drenajul.
Distanțe mari între frunze: lumină prea slabă. Mut-o într-un loc mai luminos, cu lumină indirectă.
Margini maronii: aer uscat sau udare insuficientă. Udă uniform și pulverizează din când în când.
Tulpini moi: putrezirea rădăcinilor. Taie tulpinile sănătoase și înrădăcinează-le din nou.
Dăunători posibili: afide, păianjeni roșii, păduchi lânoși și cochenile. Boli posibile: putrezirea rădăcinilor și pătarea frunzelor.
Siguranță
Toxice pentru pisici și câini- Pisici
- Toxică
- Câini
- Toxică
- Cai
- Toxică
Planta este toxică pentru pisici, câini și cai și ușor toxică pentru oameni. Toate părțile sunt toxice: frunzele, tulpinile, rădăcinile, seva, florile și fructele. Substanța responsabilă este oxalatul de calciu insolubil, sub formă de cristale. Simptomele includ iritarea gurii, durere și umflarea gurii, a limbii și a buzelor, salivație abundentă, vărsături (nu și la cai) și dificultăți la înghițire. Acestea sunt doar informații, nu sfaturi veterinare sau medicale. Dacă ai dubii, întreabă un medic veterinar sau un medic.
Sursă: ASPCA Toxic and Non-Toxic Plants, North Carolina Extension Gardener Plant Toolbox, English Wikipedia





































































































