Curmal
Phoenix dactylifera · Arecaceae
Cunoscută și ca: palmier curmal, finic
Curmalul (palmier curmal, finic) este un palmier cu frunze penate, originar din oazele deșertice din Orientul Mijlociu și Asia de Sud. În clima noastră, cu ierni geroase, nu rezistă afară pe tot parcursul anului și se cultivă în ghiveci, pe balcon vara și în spații ferite de îngheț iarna. Crește lent și cere mult soare.
- Lumină
- Soare plină
- Udare
- Moderate
- Umiditate
- Scăzută
- Temperatură
- 13–38 °C, min. -8 °C
- Dificultate
- Dificultate medie
- Înălțime
- 15–30 m
Îngrijire pe parcursul anului
Calendar pentru climatul Continental.
Cum arată curmalul
Phoenix dactylifera face parte din familia Arecaceae. Este un palmier înalt, cu trunchi unic sau în tufă, cu o coroană mare și pufoasă, care poate trăi peste 100 de ani. În natură ajunge de obicei la 15-30 m înălțime și 6-10 m în lățime, dar în ghiveci rămâne mult mai mic, pentru că are o creștere lentă.
Frunzele sunt penate, de culoare verde până la cenușiu, lungi de 4-6 m în natură, cu aproximativ 150 de foliole rigide. Pețiolul are spini, deci manipulează planta cu atenție.
Florile mici, crem spre galbene, apar în ciorchini ramificați. Plantele sunt dioice: există exemplare masculine și feminine separate. Fructele, curmalele, sunt ovale-cilindrice, lungi de 3-7 cm, cu un singur sâmbure și bogate în zahăr. Se coc de la roșu aprins la galben sau brun închis.
Cultivare și îngrijire
Lumină și amplasare
Curmalul are nevoie de soare plin. Fără multă căldură și lumină nu dă fructe, deci în ghiveci contează mai ales ca plantă ornamentală. Temperatura optimă este între 13 și 38 °C.
La noi îl tratăm ca plantă de balcon și de interior, nu ca plantă de grădină: rezistă cel mult până la aproximativ -8 °C, iar iernile de la noi coboară în mod obișnuit până la -20 °C.
Udare și umiditate
Odată înrădăcinat, suportă bine seceta, dar crește și rodește mai bine cu udări adânci și regulate. Cere o cantitate moderată de apă. În lunile iunie, iulie și august udă mai des.
Umiditatea aerului poate fi scăzută, ceea ce îl face potrivit și pentru încăperi uscate.
Sol și repotare
Alege un substrat nisipos-lutos, adânc și foarte bine drenat, care totuși păstrează puțină umezeală. Tolerează și soluri alcaline. Rădăcinile sunt fibroase, adânci și se întind mult, așa că ghiveciul trebuie să fie încăpător.
Repotează în aprilie sau mai.
Fertilizare
Fertilizează în perioada mai-iulie. În lunile de repaus nu este nevoie de îngrășământ.
Tăiere
Îndepărtează doar frunzele uscate și lăstarii laterali (drajonii). Tăierea se face în mai sau iunie. Poartă mănuși și lucrează cu grijă din cauza spinilor de pe pețiol.
Iernarea
Curmalul nu este rezistent la îngheț. Protejează-l de îngheț în octombrie, noiembrie, decembrie, ianuarie, februarie și martie. Perioada de repaus este în noiembrie, decembrie, ianuarie și februarie.
Înmulțire
Se înmulțește prin semințe sau prin drajoni. Cea mai potrivită perioadă este martie-aprilie; semănatul în interior se face tot în martie sau aprilie. Creșterea este lentă, așa că ai nevoie de răbdare.
Boli și dăunători
Printre dăunători se numără gărgărița roșie a palmierilor și păduchii țestoși. Bolile menționate sunt fuzarioza (boala Bayoud) și pata frunzelor produsă de Graphiola. Verifică periodic frunzele și baza lor.
Fructe și folosire
Fructele sunt comestibile și se consumă proaspete sau uscate, ca gustare sau în deserturi. Soiurile se împart în trei grupe: moi, semiuscate și uscate. În ghiveci, la noi, recolta nu este de așteptat, pentru că planta are nevoie de soare plin și căldură puternică pentru a rodi. Fructele atrag păsările.


































































































