Moșmon japonez
Rhaphiolepis bibas · Rosaceae
Cunoscută și ca: eriobotrya japonica, nespole japoneze
Moșmonul japonez este un pom mereu verde, cu frunze mari și lucioase și flori parfumate care apar toamna târziu și iarna. În clima noastră, cu ierni geroase, se cultivă la ghiveci, pe balcon vara și adăpostit de îngheț iarna. Îngrijirea este ușoară, cu condiția să-i asiguri soare și protecție la temperaturi scăzute.
- Lumină
- Soare plină, Soare până la semiumbră
- Udare
- Moderate
- Umiditate
- Moderată
- Temperatură
- 15–28 °C, min. -12 °C
- Dificultate
- Ușor de cultivat
- Înălțime
- 3–9 m
Îngrijire pe parcursul anului
Calendar pentru climatul Continental.
Cum arată moșmonul japonez
Moșmonul japonez (Rhaphiolepis bibas, cunoscut și ca Eriobotrya japonica sau nespolă japoneză) face parte din familia Rosaceae și provine din China și Japonia. Are port rotunjit, cu coroană răsfirată, și poate fi un arbust sau un pom mic. Poate ajunge la 3–9 m înălțime și 3–6 m lățime, iar creșterea este rapidă.
Frunzele sunt mari, de 15–25 cm, groase, verde închis, neregulat dințate, cu nervuri puternice și suprafață încrețită. Dedesubt au un puf ruginiu. Florile albe, uneori alb-roz, au 5 petale, sunt parfumate și apar în panicule lânoase de 8–15 cm, de la sfârșitul toamnei până în iarnă.
Fructele sunt galben-portocalii, în formă de pară sau alungite, de 2,5–5 cm, cu miez dulce și suculent și semințe mari.
Cultivare și îngrijire
Lumină și loc
Moșmonul preferă soarele plin, dar suportă și semiumbra. Pune ghiveciul într-un loc luminos și adăpostit. Vara îl poți ține pe balcon, iar când vremea se răcește are nevoie de un spațiu ferit de îngheț.
Udare și umiditate
Udă regulat pomii tineri și în perioada legării fructelor. Exemplarele mai vechi, bine înrădăcinate, suportă destul de bine seceta. Are nevoie de mai multă apă în iunie, iulie și august. Preferă o umiditate moderată a aerului.
Sol și repotare
Se simte cel mai bine într-un sol reavăn și bine drenat, de tip lutos. Tolerează și alte soluri, inclusiv cele alcaline, cu pH între aproximativ 5,5 și 8. La ghiveci este important ca excesul de apă să se scurgă bine. Repotează în aprilie sau mai.
Fertilizare
Fertilizează cu un îngrășământ echilibrat primăvara și la începutul verii, adică din aprilie până în iunie.
Tăiere
Taie moderat după recoltare, pentru a da formă și a aerisi coroana. Îndepărtează lăstarii afectați de boală.
Plantare și semănat
Alege un loc însorit și adăpostit. Pomul poate fi condus și în formă de spalier. Plantează în aer liber în mai, când a trecut pericolul de îngheț. Seamănă în interior în martie sau aprilie.
Iernarea
Moșmonul nu este rezistent la îngheț. Temperatura minimă suportată este de aproximativ -12 °C, iar iernile de la noi coboară de obicei mult sub această valoare, așa că nu-l lăsa afară peste iarnă. Florile și fructele se vatămă deja sub aproximativ -2 °C.
Protejează planta de îngheț în octombrie, noiembrie, decembrie, ianuarie, februarie și martie. Perioada de repaus este în noiembrie, decembrie, ianuarie și februarie.
Înmulțire
Se înmulțește prin semințe sau prin altoire.
Probleme frecvente
Bolile care pot apărea sunt focul bacterian, râia, pătarea frunzelor și cancerul ramurilor.
Dacă pomul nu leagă fructe, cauza poate fi înghețul florilor de iarnă. Ține-l într-un loc adăpostit sau protejează florile. Lăstarii înnegriți indică foc bacterian: taie lemnul afectat pe vreme uscată. Când rodește bogat, strânge de pe jos fructele căzute.
Fructe și utilizări
Fructele coapte se mănâncă proaspete sau se transformă în dulceață, jeleu, compot și lichior. Semințele nu se consumă.
Frunzele sunt folosite în medicina tradițională est-asiatică, sub formă de ceai sau extract.























































































