Saintpaulia
Streptocarpus ionanthus ionanthus · Gesneriaceae
Cunoscută și ca: violete africane, violeta africană, saintpaulia ionantha
Saintpaulia, cunoscută și ca violeta africană, este o plantă de apartament mică, cu rozetă compactă, care poate înflori aproape tot anul. Nu rezistă la îngheț, așa că în clima noastră se cultivă doar în interior. Are nevoie de lumină filtrată, apă la temperatura camerei și căldură constantă.
- Lumină
- Lumină indirectă intensă, Semiumbră
- Udare
- Moderate
- Umiditate
- Ridicată
- Temperatură
- 16–27 °C, min. 10 °C
- Dificultate
- Dificultate medie
- Înălțime
- 10–20 cm
Îngrijire pe parcursul anului
Calendar pentru o plantă de interior în climatul Continental.
Cum arată saintpaulia
Saintpaulia (Streptocarpus ionanthus subsp. ionanthus, familia Gesneriaceae) este o plantă perenă, mereu verde, originară din Tanzania, în special din pădurile din Eastern Arc și de pe coastă. Formează o rozetă compactă, fără tulpină, de 10–20 cm înălțime.
Frunzele sunt groase, păroase, încrețite, rotunjite până la ovate, cu margini festonate. Sunt verzi deasupra și adesea roșiatice sau roz pe dosul frunzei, pe pețioli lungi. Florile apar câte 3–10 în inflorescențe, pe tije florale deasupra frunzelor. Sunt simple sau duble, cu două buze, în nuanțe de violet, albastru, roz sau alb. Nu sunt parfumate. Creșterea este moderată, iar planta ajunge la maturitate în 2–5 ani.
Cultivare și îngrijire
Lumină și loc
Preferă lumină puternică, dar filtrată, sau semiumbră. Evită soarele direct de vară. Dacă planta nu înflorește, de vină este de obicei lumina prea slabă sau hrana insuficientă.
Temperatura optimă este între 16 și 27 °C. Sub aproximativ 15 °C noaptea, creșterea se oprește. Limita minimă suportată este de 10 °C, deci planta nu poate sta afară peste iarnă.
Udare și umiditate
Menține substratul uniform umed, dar lasă suprafața să se zvânte înainte de următoarea udare. Udă de jos, cu apă la temperatura camerei, și evită să uzi frunzele. Toleranța la secetă este redusă.
În lunile mai–august planta are nevoie de mai multă apă. Umiditatea aerului ar trebui să fie ridicată. Apa care stagnează în coroană duce la putrezire, deci ține coroana uscată, iar excesul de apă lasă-l să se scurgă bine.
Substrat și rempotare
Folosește un amestec ușor, fertil și bine drenat, de exemplu turbă sau fibră de cocos cu vermiculit și perlit. pH-ul potrivit este aproape neutru, între 6,0 și 7,0. Rădăcinile sunt fibroase și superficiale.
Rempotează anual sau la doi ani, în martie–aprilie. Coroana rămâne deasupra substratului, iar pământul se presează ușor în jurul ei.
Fertilizare
Fertilizează regulat, cu un îngrășământ special pentru violete africane, diluat, din martie până în octombrie. Astfel înflorirea se menține.
Curățare și tăiere
Îndepărtează frunzele uscate sau îngălbenite și florile trecute. Momentul indicat pentru curățarea mai amplă este martie.
Iarna
Păstrează-o la peste 16 °C. Ferește-o de apa rece și de curenții de aer, mai ales lângă geamurile reci.
Înmulțire
Se înmulțește prin butași de frunză, prin divizare sau din semințe. Butășirea și divizarea se fac în aprilie–iunie, iar semănatul în interior în februarie–martie.
Probleme frecvente
Petele sau inelele de pe frunze apar din cauza apei reci picurate pe frunze. Udă de jos, cu apă la temperatura camerei.
Creșterea oprită poate indica nopți sub aproximativ 15 °C. Păstrează planta la căldură constantă.
Putrezirea coroanei provine din apa rămasă în coroană. Ține coroana uscată și drenează bine.
Lipsa florilor se corectează cu lumină filtrată mai puternică și fertilizare.
Boli posibile: putregaiul coroanei, făinarea și botrytis.
























































































