Papură
Typha angustifolia · Typhaceae
Cunoscută și ca: papură cu frunze înguste
Papura, numită și papură cu frunze înguste sau Typha angustifolia, este o plantă perenă de mlaștină, înaltă de 150-200 cm, cu spice cilindrice maro care apar vara. Crește bine în apă stătătoare și rezistă la ger puternic, dar se răspândește repede, așa că merită plantată într-un recipient.
- Lumină
- Soare plină, Soare până la semiumbră
- Udare
- Acvatice
- Umiditate
- Ridicată
- Temperatură
- 15–28 °C, min. -36 °C
- Dificultate
- Ușor de cultivat
- Înălțime
- 1,5–2 m
Îngrijire pe parcursul anului
Calendar pentru climatul Continental.
Cum arată papura
Papura este o plantă acvatică perenă, ierboasă, care se usucă până la nivelul solului în fiecare toamnă. Crește erect, în tufe, și ajunge la 150-200 cm înălțime. Ritmul de creștere este rapid.
Frunzele sunt verzi, zvelte, rigide și liniare, late de aproximativ 3-12 mm, cu teci la bază. Florile apar în iunie-iulie într-un spic cilindric des: florile masculine stau deasupra, cele feminine dedesubt, iar între ele rămâne un spațiu gol de 3-8 cm. După înflorire se formează spicul fructifer maro-ruginiu, în formă de cârnat, de 13-25 mm în diametru. Acesta se desface primăvara, iar semințele păroase sunt purtate de vânt.
În natură crește în mlaștini cu apă dulce sau ușor salmastră și la marginea bălților și lacurilor, adesea în apă mai adâncă decât Typha latifolia. Este răspândită în cea mai mare parte a Eurasiei și în nord-vestul Africii.
Cultivare și îngrijire
Lumină și locul potrivit
Papura se simte bine la soare plin, dar suportă și semiumbră. Este o plantă pentru marginea iazurilor, pentru zone umede și pentru bazine de grădină. Fiind înaltă, arată bine în plan secund sau ca paravan vegetal la malul apei.
Apă și umiditate
Papura crește în apă stătătoare adâncă de până la aproximativ 30 cm sau pe margini permanent ude. Nu o lăsa niciodată să se usuce. Umiditatea ridicată din jurul unui iaz îi priește.
Sol și replantare
Alege lut greu sau pământ obișnuit de grădină, într-un coș pentru plante acvatice. Planta acceptă texturi de la grosiere la fine, inclusiv sol argilos, lutos sau mlăștinos, și tolerează solul inundat. Replantează în aprilie.
Plantare
Plantează papura între aprilie și iunie. Cea mai sigură metodă este un container de aproximativ 20 L, ca să-i limitezi răspândirea, scufundat sub cel mult 30 cm de apă.
Rizomii sunt robuști, groși de 2-4 cm, și pot ajunge până la 70 cm lungime. Fără limitare, ocupă repede spațiul.
Tăiere
Frunzele se usucă toamna. Taie-le în februarie-martie, înainte de pornirea în vegetație.
Iernarea
Papura este complet rezistentă la ger, până la aproximativ -36 °C. Frunzele se usucă, iar rizomii iernează în apă. Perioada de repaus este în noiembrie-februarie, deci nu e nevoie de protecție specială.
Înmulțirea
Papura se înmulțește prin diviziunea rizomilor sau din semințe. Diviziunea se face în aprilie-mai. Semănatul este indicat în martie-aprilie.
Probleme frecvente
Cea mai des întâlnită problemă este că papura invadează iazul din cauza răspândirii viguroase a rizomilor. Soluția este cultivarea într-un container scufundat și subțierea anuală a tufei. Se spune că poate acoperi zone umede întregi și că se hibridizează cu Typha latifolia.
Dacă frunzele se usucă și devin brune vara, nivelul apei este prea scăzut. Menține rădăcinile mereu acoperite de apă.
Utilizări
Papura este comestibilă: se folosesc lăstarii, miezul tulpinii, spicele florale tinere și verzi, polenul și rizomii bogați în amidon. Se pregătește la fel ca Typha latifolia.















































































