Cordyline australis
Asparagaceae
Cunoscută și ca: dracena de grădină
Cordyline australis, numită și cordilină sau dracena de grădină, este un arbore veșnic verde din Noua Zeelandă, cu frunze late ca niște săbii și aspect de palmier. În clima noastră iernile cu îngheț sunt prea aspre pentru ea: rezistă cel mult la aproximativ -7 °C, iar minimele tipice de iarnă ajung la -20 °C. De aceea se ține în ghiveci și iernează la adăpost. Este o plantă ușor de crescut.
- Lumină
- Soare plină, Soare până la semiumbră
- Udare
- Moderate
- Umiditate
- Moderată
- Temperatură
- 12–27 °C, min. -7 °C
- Dificultate
- Ușor de cultivat
- Înălțime
- 0,6–2,5 m
Îngrijire pe parcursul anului
Calendar pentru o plantă de interior în climatul Continental.
Cum arată cordyline australis
Cordyline australis este endemică în Noua Zeelandă, din extremitatea nordică a Insulei de Nord până în sudul Insulei de Sud. În natură crește în habitate foarte diferite, de la mlaștini și maluri de pâraie până la păduri luminoase și zone de coastă. Acolo ajunge, de regulă, la aproximativ 5–20 m înălțime, cu o creștere moderată.
Când este tânără are un singur trunchi, apoi se ramifică într-o coroană rotunjită, cu smocuri de frunze la vârful ramurilor. Frunzele sunt în formă de sabie, drepte, cu nervuri paralele, lungi de 40–100 cm și late de 3–7 cm, verzi spre cenușii. Odată cu vârsta se arcuiesc în jos.
În mai și iunie poate forma panicule dense de 60–100 cm, cu flori mici, albe, parfumate. Prima înflorire apare abia la 6–10 ani. Urmează boabe albe de 5–7 mm, pe care le mănâncă păsările. Florile atrag multe insecte.
Cultivare și îngrijire
Lumină și loc potrivit
În casă are nevoie de un loc luminos și însorit. În aer liber preferă locurile de la soare plin până la semiumbră. Fiind o plantă de ghiveci, se potrivește și pe balcon sau terasă în sezonul cald. Alege un loc ferit de vânturi reci, mai ales în zonele mai răcoroase.
Rădăcina pivotantă cere un ghiveci mare și adânc.
Udare și umiditate
Planta are nevoi moderate de apă. Vara, în ghiveci, substratul se ține constant umed, iar în iunie, iulie și august se udă mai des. Iarna se udă mai puțin.
Vârfurile frunzelor se brunifică dacă aerul este uscat sau udarea este neregulată. Ajută o udare uniformă și pulverizarea frunzelor cu apă.
Substrat și repotare
Preferă un sol umed, fertil, bogat în materie organică și bine drenat. Tolerează de la condiții umede, mlăștinoase, până la uscate. pH-ul poate fi între 5,5 și 8,0.
Repotează la 2–3 ani, în aprilie sau mai, într-un ghiveci mare și adânc, potrivit rădăcinii pivotante.
Fertilizare
Fertilizează între aprilie și august, în perioada de creștere activă. În lunile de repaus (noiembrie–februarie) nu fertiliza.
Tăiere
Tăierea se face în aprilie.
Iernarea
Planta nu rezistă iernilor cu îngheț din zona noastră. Plantele din ghiveci se mută în casă sau, în caz de îngheț puternic, coroana se protejează cu agrotextil. Protecția împotriva înghețului contează în octombrie–martie.
În noiembrie, decembrie, ianuarie și februarie planta se odihnește, deci udarea se reduce. Formele din Insula de Sud sunt ceva mai rezistente.
Înmulțire
Se înmulțește prin semințe, butași de tulpină sau lăstari laterali. Semințele se pot semăna în casă în martie–aprilie. Butașii și lăstarii se iau în mai–iunie.
Probleme frecvente
Printre dăunători apar păduchii lânoși, cochenilele și păianjenul roșu. Frunzele lipicioase cu pete albe, ca de vată, indică păduchi lânoși sau cochenile. Șterge-le și tratează planta cu săpun insecticid.
Dacă planta nu înflorește, cauza este de obicei cultura în ghiveci sau vârsta tânără. Cultivată direct în sol, trebuie să aștepți 6–10 ani.
Utilizări
Maorii găteau în mod tradițional tulpinile și rădăcinile ca hrană. Planta nu este potrivită pentru consum ocazional.
Siguranță
Toxice pentru pisici și câini- Pisici
- Toxică
- Câini
- Toxică
- Cai
- Toxică
Cordyline australis este toxică pentru pisici, câini și cai, și ușor toxică pentru oameni. Părțile toxice sunt frunzele și fructele, iar substanțele active sunt saponinele. La pisici apar vărsături (uneori cu sânge), depresie, pierderea poftei de mâncare, salivare abundentă și pupile dilatate. Acestea sunt doar informații, nu sfat veterinar sau medical. Dacă ai dubii, întreabă un medic veterinar sau un medic.
Sursă: ASPCA Toxic and Non-Toxic Plants, North Carolina Extension Gardener Plant Toolbox

























































































