Phormium
Phormium tenax · Asphodelaceae
Cunoscută și ca: in noua zeelandă, in de Noua Zeelandă
Phormium este o perenă veșnic verde, cu frunze rigide în formă de sabie, care dă balconului sau terasei un aspect arhitectural. Nu rezistă la iernile din Europa Centrală, așa că la noi se cultivă în ghiveci și se adăpostește peste iarnă. Cu un loc potrivit și o udare constantă, îngrijirea are un grad moderat de dificultate.
- Lumină
- Soare plină, Soare până la semiumbră
- Udare
- Moderate
- Umiditate
- Moderată
- Temperatură
- 12–25 °C, min. -5 °C
- Dificultate
- Dificultate medie
- Înălțime
- 1,5–4 m
Îngrijire pe parcursul anului
Calendar pentru climatul Continental.
Cum arată phormium
Phormium tenax, numit și inul de Noua Zeelandă, face parte din familia Asphodelaceae și provine din Noua Zeelandă și Insula Norfolk. În natură crește de obicei în zone de coastă și pe terenuri umede sau mlăștinoase, adesea în desișuri dese lângă mare.
Tufa are port erect, cu evantaie de frunze rigide, lungi de 1–2,5 m, îndoite în V de-a lungul nervurii mediane. Soiurile pot fi verzi, bronz, violet, roșii, roz sau cu dungi crem. Planta atinge de obicei 150–400 cm înălțime și 90–180 cm lățime.
Vara, deasupra tufei apare o tulpină florală mult mai înaltă, cu flori tubulare roșu închis până la galben, în lunile iunie–august. La plantele ținute în ghiveci, înflorirea este rară. Florile atrag păsările care se hrănesc cu nectar.
Frunzele au fost o fibră importantă pentru maori, folosită la împletituri, frânghii și țesături.
Cultivare și îngrijire
Lumină și loc
Phormium preferă soarele deplin până la semiumbră. Soiurile colorate sau variegate își păstrează cel mai bine culoarea în semiumbră. Dacă dungile se estompează, cauza poate fi soarele sau căldura prea puternică, iar soluția este mutarea într-un loc cu semiumbră.
Udare și umiditate
Substratul trebuie păstrat constant umed, mai ales vara, dar cu drenaj bun. Între iunie și august planta are nevoie de mai multă apă. Umiditatea aerului este moderată. Se evită udarea pe frunze, deoarece favorizează apariția petelor pe frunze.
Substrat și rempotare
Se potrivește un sol obișnuit, bogat în humus sau lutos, care rămâne umed, dar drenează bine. Planta tolerează sarea.
Rempotarea se face în aprilie–mai.
Fertilizare
Planta se fertilizează în perioada mai–iulie, adică în sezonul de creștere activă.
Tăiere
Frunzele moarte sau deteriorate se îndepărtează de la bază, iar tulpinile florale trecute se scurtează. Perioada potrivită este aprilie–mai.
Plantare
Se plantează în mai–iunie, într-un loc însorit și adăpostit. Semințele se pot semăna în februarie–martie în interior sau în martie–aprilie.
Iernare
Phormium nu este rezistent la îngheț. Limita de supraviețuire este de aproximativ -5 °C, iar iernile de la noi pot coborî mult sub această valoare. Ghivecele se mută într-un loc luminos și fără îngheț.
Protecția împotriva înghețului este necesară din octombrie până în martie. Perioada de repaus durează din noiembrie până în februarie. Frunzele afectate de ger se recunosc după deteriorare, iar înghețul se previne mutând plantele în interior sau protejându-le cu mulci.
Înmulțire
Phormium se înmulțește prin diviziunea tufei sau din semințe. Diviziunea se face în aprilie–mai.
Probleme frecvente
Printre dăunători pot apărea păduchii lânoși și melcii. Boala cea mai des întâlnită este pătarea frunzelor, cauzată de o ciupercă. Frunzele afectate se îndepărtează și se evită udarea pe frunze.
Dungile estompate la soiurile variegate indică prea mult soare sau căldură. Frunzele deteriorate iarna au drept cauză înghețul.




































































































