Aronia

Aronia crește la soare plin sau la semiumbră. Fructificarea și culoarea de toamnă sunt cele mai bune la soare plin.

În natură apare în mlaștini, tufărișuri umede, la marginea turbăriilor și în păduri luminoase, dar suportă și locuri mai uscate. De aceea se potrivește și în zone umede din grădină.

Cerințele de apă sunt moderate. Aronia se adaptează de la sol umed la sol ocazional uscat sau îmbibat cu apă. Exemplarele tinere se udă în perioadele secetoase.

Are nevoie de mai multă apă în iunie, iulie și august.

Aronia tolerează o gamă largă de soluri: lutoase, nisipoase, argiloase, bogate în humus, chiar și teren mlăștinos sau stâncos, cu strat subțire de pământ. Cel mai bine se simte într-un sol umed, dar bine drenat.

Perioada de fertilizare este martie–aprilie, la începutul sezonului de vegetație.

Tăierea se face după fructificare sau la sfârșitul iernii, în februarie–martie. Se îndepărtează tulpinile cele mai bătrâne și se rărește drajonii, pentru a reîntineri arbustul.

Aronia se plantează toamna (octombrie–noiembrie) sau primăvara (martie–aprilie), într-un loc însorit, pentru o fructificare bună. Lasă suficient loc în jur, pentru că drajonează și se extinde în tufișuri.

Aronia este complet rezistentă la ger și nu are nevoie de protecție. Suportă temperaturi de până la -40 °C, mult sub gerurile obișnuite ale iernii. Iarna (decembrie–februarie) este perioada ei de repaus.

Aronia se înmulțește prin semințe, butași sau diviziune. Semănatul se face în octombrie, iar perioada indicată pentru înmulțire este iunie–iulie. Diviziunea este potrivită pentru că planta formează tufe cu rădăcini fibroase și drajoni.

Fructele se culeg în august și septembrie. Crude sunt foarte astringente, dar se pretează bine la suc, gem, sirop și produse de patiserie, cu zahăr adăugat. Sunt foarte bogate în polifenoli.