Sari peste navigare, accesează conținutul
Sari peste conținut, mergi la subsol
Porumbar (Prunus spinosa) cu flori albe pe ramuri spinoase, înainte de înfrunzireFoto: Arn, CC BY 4.0, Wikimedia Commons
Porumbar – 2Foto: Rosa-Maria Rinkl, CC BY 4.0, Wikimedia Commons
Porumbar – 3Foto: Gerda Arendt, CC0, Wikimedia Commons
Porumbar – 4Foto: İmmortalance, CC0, Wikimedia Commons
Porumbar – 5Foto: Thomas Dreux, CC BY 4.0, iNaturalist
Porumbar – 6Foto: Søren Bay Kruse Thomsen, Public domain, Wikimedia Commons
ArbuștiPlante pentru gard viuArbuști fructiferiArbori ornamentali

Porumbar

Prunus spinosa · Rosaceae

Cunoscută și ca: porumbari, măceș negru

Porumbarul (Prunus spinosa) este un arbust spinos, des și rezistent, care înflorește alb înainte să înfrunzească și face fructe mici, albastru-închis, numite porumbe. Are cerințe reduse, rezistă bine la ger și se potrivește pentru garduri vii și pentru grădini apropiate de natură.

Lumină
Soare plină, Soare până la semiumbră
Udare
Scăzute
Umiditate
Moderată
Temperatură
8–25 °C, min. -30 °C
Dificultate
Ușor de cultivat
Înălțime
2–6 m

Îngrijire pe parcursul anului

Calendar pentru climatul Continental.

SemănarePlantare în exteriorTăiereÎnmulțireÎnflorireRecoltarePerioadă de repaus
Când se efectueazăPerioadă de repausLuna curentă

Descriere

Porumbarul, numit uneori și porumbrel sau prun spinos, face parte din familia Rosaceae. Este un arbust cu frunze căzătoare, peren, de obicei între 2 și 6 m înălțime, uneori cu port de copac mic. Crește des și ghimpos, cu ramuri rigide și spinoase care formează un hățiș, și face drajoni. Poate trăi până la aproximativ 100 de ani.

Frunzele sunt ovale, verzi, lungi de 2–4,5 cm, cu marginea zimțată. Florile au circa 1,5 cm, cu cinci petale alb-cremoase, și se deschid în martie și aprilie, înaintea frunzelor. Fructul este o drupă cu un singur sâmbure, de 10–12 mm, neagră, acoperită de o pruină albăstruie. Se coace spre sfârșitul toamnei.

În natură crește în garduri vii, tufărișuri, la marginea pădurilor și pe pajiști necultivate, în Europa, în vestul Asiei și local în nord-vestul Africii.

Cultivare și îngrijire

Locul potrivit

Porumbarul crește cel mai bine la soare plin. Tolerează și semiumbra, dar înflorește și rodește mai puțin. Fiind un arbust mare și care drajonează, are nevoie de spațiu și se simte bine într-un colț mai sălbatic sau într-un gard viu, nu într-un ghiveci sau pe balcon.

Solul

Se adaptează la o gamă largă de soluri, de la lut greu până la sol mai ușor, inclusiv soluri alcaline. Nu are cerințe speciale, de aceea este considerat o plantă ușor de cultivat.

Plantare

Momentele potrivite pentru plantare sunt martie, octombrie, noiembrie și decembrie. Alege de la început un loc definitiv, pentru că arbustul se extinde prin drajoni și devine un desiș dens.

Într-un gard viu, porumbarul formează o barieră deasă și ghimpoasă, folosită și ca adăpost pentru păsări.

Tăiere

Tăierea se face în lunile mai, iunie și iulie. Dacă porumbarul este într-un gard viu, aceasta este perioada pentru a-i păstra forma și dimensiunea.

Iernarea

Porumbarul este complet rezistent la ger și nu necesită protecție. Suportă temperaturi de până la aproximativ -30 °C, cu mult sub minimul obișnuit de iarnă de -20 °C. Perioada de repaus durează din decembrie până în februarie.

Înmulțire

Înmulțirea și semănatul se fac în octombrie și noiembrie.

Probleme frecvente

Pot apărea afide și omizi. Ține cont că frunzișul porumbarului găzduiește omizile multor specii de molii, deci o parte din ele fac parte din viața normală a arbustului.

Recoltare și folosire

Porumbele se recoltează în octombrie și noiembrie. Sunt acre și foarte astringente, mai ales înainte de îngheț, și au un gust mai bun după ce au fost atinse de ger. Se folosesc la sloe gin, la pacharán și la conserve. Sâmburii nu se mănâncă.

Florile timpurii hrănesc insectele, iar tufa deasă și spinoasă adăpostește păsări.

Întrebări frecvente

Când se plantează porumbarul?Se plantează în martie, octombrie, noiembrie sau decembrie. Alege un loc însorit, unde arbustul are loc să se extindă.
Când se taie porumbarul?Tăierea se face în lunile mai, iunie și iulie.
Rezistă porumbarul la ger?Da, este complet rezistent la ger și suportă temperaturi de până la aproximativ -30 °C.
Când se coc porumbele și cum se folosesc?Se coc spre sfârșitul toamnei și se recoltează în octombrie și noiembrie. Sunt astringente, mai bune după ger, și se folosesc la sloe gin, pacharán și conserve.
Este porumbarul toxic pentru pisici și câini?Planta este considerată toxică pentru pisici și câini, deci trebuie ținută departe de ei. Informația nu înlocuiește sfatul medical sau veterinar.
Sari peste subsol, revino la începutul paginiiSalt la începutul paginii