Carica papaya

Caricaceae

Cunoscută și ca: papaya

Carica papaya, cunoscută și ca papaya, este un arbore tropical cu creștere rapidă, cu frunze mari, palmate, adunate în vârful trunchiului. La noi nu rezistă afară peste iarnă, așa că se cultivă în ghiveci, pe balcon vara și în interior pe vreme rece. Cere multă lumină, căldură, umiditate constantă în sol și fertilizare regulată.

Lumină: Soare plină
Udare: Ridicate
Umiditate: Moderată
Temperatură: 21–33 °C, min. 0 °C
Dificultate: Dificultate medie
Înălțime: 3–10 m

Îngrijire pe parcursul anului

Calendar pentru climatul Continental.

Semănare în interiorSchimbarea ghiveciuluiTăiereÎnmulțireFertilizareMai multă apăÎnflorirePerioadă de repaus

Când se efectueazăPerioadă de repausLuna curentă

Cum arată carica papaya

Carica papaya (familia Caricaceae) este un arbore peren, de obicei veșnic verde, cu un singur trunchi moale, asemănător unui palmier. Frunzele sunt verzi, foarte mari, de 50-70 cm în diametru, adânc lobate palmat, cu șapte lobi, și stau pe pețioli lungi. Toate părțile plantei conțin latex.

În habitatul natural, în sudul Mexicului, în America Centrală și în nordul Americii de Sud, planta crește în păduri tropicale degradate și în luminișurile din coronament, unde se dezvoltă repede. Înălțimea ajunge de obicei la 3-10 m.

Floarea este parfumată, cu cinci petale, albă sau crem, și se deschide noaptea. Plantele sunt de obicei dioice, cu flori masculine și feminine în axilele frunzelor. Fructul este o bacă mare, de 15-45 cm, care se coace spre galben-portocaliu, cu pulpă portocalie sau roșie și o cavitate centrală plină de semințe negre.

Cultivare și îngrijire

Lumină și loc

Carica papaya cere lumină plină, soare direct. Vara o poți ține pe balcon, într-un loc însorit. Temperaturile optime sunt între 21 și 33 °C. Planta nu suportă înghețul, iar limita minimă de supraviețuire este de 0 °C, deci nu poate rămâne afară în iernile noastre, când minimele pot ajunge la -20 °C.

Udarea

Papaya are nevoie de multă apă și tolerează foarte slab seceta. Solul trebuie să fie uniform umed, dar niciodată îmbibat, pentru că rădăcinile putrezesc ușor într-un pământ noroios.

În lunile iunie, iulie și august, când planta crește și înflorește, udă mai mult. Asigură-te că ghiveciul are orificii de drenaj și că nu rămâne apă stătută în farfurie.

Sol și repotare

Alege un substrat fertil, bogat în humus, bine drenat, de consistență medie, lutos. Evită solurile grele, care rețin apa.

Repotarea se face în aprilie, când planta își reia creșterea după perioada de repaus.

Fertilizarea

Papaya consumă multe substanțe nutritive. Fertilizeaz-o la câteva săptămâni, în sezonul de creștere, din aprilie până în august. În perioada de repaus nu fertiliza.

Tăierea

Tăierea se face în aprilie, odată cu repotarea, înainte de pornirea plină a creșterii.

Înmulțirea

Carica papaya se înmulțește din semințe. Le poți semăna în casă în februarie sau martie, iar martie este luna potrivită pentru înmulțire. Semințele negre se găsesc în cavitatea centrală a fructului.

Iernarea

Planta are perioadă de repaus în noiembrie, decembrie, ianuarie și februarie. Fiind sensibilă la îngheț, trebuie să ierneze în interior, într-un spațiu unde temperatura nu coboară sub 0 °C, de preferat mult peste, și cât mai luminos. Ține solul fără exces de apă, pentru că rădăcinile putrezesc ușor.

Boli și probleme

Papaya poate fi afectată de virusul petelor inelare (papaya ringspot virus), de virusul mozaicului papayei, de putregaiul rădăcinilor, de făinare și de antracnoză. Cel mai bun mijloc de prevenire a putregaiului este udarea moderată, într-un substrat bine drenat.

Fructe și utilizare

Se consumă fructul copt, proaspăt. Fructul verde conține papaină, folosită pentru frăgezirea cărnii.