Cornus alba
Cornaceae
Cunoscută și ca: corn alb, sânger alb, Swida alba
Cornus alba, cunoscut și ca corn alb sau sânger alb, este un arbust de foioase, rezistent la ger și ușor de crescut. Crește repede, se înmulțește prin drajoni și se pretează la garduri vii, plantații naturaliste și zone umede din grădină. Îngrijirea se rezumă în principal la o tăiere anuală, la sfârșitul iernii.
- Lumină
- Soare până la semiumbră, Soare plină
- Udare
- Moderate
- Umiditate
- Moderată
- Temperatură
- 10–25 °C, min. -40 °C
- Dificultate
- Ușor de cultivat
- Înălțime
- 1,5–3 m
Îngrijire pe parcursul anului
Calendar pentru climatul Continental.
Cum arată cornul alb
Este un arbust multitulpinal, drept, cu port ușor arcuit, care formează tufișuri dese. Poate fi condus și ca arbore mic. De regulă ajunge la 150-300 cm înălțime și la aceeași lățime, iar creșterea este rapidă.
Frunzele sunt simple, opuse, verde închis, lungi de 5-11 cm, cu margine întreagă și suprafața superioară zbârcită. Unele soiuri au frunze variegate. Toamna frunzișul se colorează în galben, roșu sau violet.
În mai-iunie apar flori mici, alb-crem, cu patru petale, grupate în cime plate. Urmează ciorchini de fructe mici, albe, adesea cu nuanță albăstruie, care se coc în mijlocul verii și sunt mâncate de păsări. Specia provine din Siberia, Mongolia, nordul Chinei, Manciuria, Coreea și Extremul Orient rus.
Cultivare și îngrijire
Lumină și loc potrivit
Cornus alba crește de la soare plin până la semiumbră. Cea mai frumoasă culoare a tulpinilor se formează într-un loc bine luminat, așa că merită să-l plantezi unde primește multă lumină.
Este rezistent la căprioare și iepuri, ceea ce îl face util la marginea grădinii sau ca paravan.
Udare
Preferă un sol umed, dar bine drenat. După ce s-a înrădăcinat, suportă ocazional perioade ude sau uscate, deși toleranța la secetă este medie.
Udă mai des în iunie, iulie și august, când necesarul de apă este mai mare. Se simte bine și în locuri umede, de exemplu într-o grădină de ploaie sau lângă un iaz.
Sol și mutare
Acceptă o gamă largă de soluri, de la argilă la nisip, inclusiv lut și sol bogat în humus. Se dezvoltă cel mai bine într-un sol umed și bogat în materie organică, cu pH între 5,5 și 7,5.
Dacă trebuie să muți sau să transplantezi un exemplar, momentul indicat este martie.
Fertilizare
Fertilizează în martie și aprilie, când pornește creșterea.
Tăiere
Tăierea este lucrarea cea mai importantă. La sfârșitul iernii sau începutul primăverii, în martie, taie la bază o parte dintre cele mai vechi tulpini. Astfel se formează lăstari noi, viu colorați.
Tăierea periodică ține și tufa mai deschisă și mai ordonată.
Plantare
Poți planta toamna sau primăvara: în martie-aprilie sau în octombrie-noiembrie. Arbustul se potrivește în plantații naturaliste, grădini de ploaie, garduri vii și ecrane vegetale.
Lasă-i loc: la maturitate poate avea 150-300 cm în lățime.
Iarna
Este complet rezistent la ger, suportă până la -40 °C, iar iernile cu îngheț din Europa Centrală nu îi fac probleme. Nu are nevoie de protecție. Ianuarie, februarie, noiembrie și decembrie sunt luni de repaus, în care nu faci nimic special.
Înmulțire
Se poate înmulți prin butași de tulpină, marcotaj, diviziune sau semințe. Perioadele potrivite pentru înmulțire sunt iunie-iulie și noiembrie-decembrie, iar semănatul se face în octombrie-noiembrie.
Rădăcinile fibroase și drajonante se extind și formează colonii, de aceea diviziunea este o metodă la îndemână.
Drajonare
Cornus alba drajonează ușor și poate forma colonii mari, ceea ce nu este întotdeauna dorit. Ține cont de asta când alegi locul, mai ales într-o grădină mică.
Utilizări în grădină
Florile sunt vizitate de albine, fluturi și alți polenizatori, iar fructele hrănesc păsările. Tulpinile oferă locuri de cuibărit. Ramurile se pot folosi și ca flori tăiate.





















































































