Digitalis purpurea
Plantaginaceae
Cunoscută și ca: degețel roșu, digitală, degetar, Degețelul roșu
Degețelul roșu (Digitalis purpurea) este o plantă bienală, rezistentă la ger, cu spice înalte de clopoței în iunie și iulie. Crește ușor în semiumbră, pe sol umed și bogat în humus, și se înmulțește singur din semințe. Toate părțile plantei sunt toxice pentru oameni și animale.
- Lumină
- Semiumbră, Soare până la semiumbră
- Udare
- Moderate
- Umiditate
- Moderată
- Temperatură
- 10–22 °C, min. -25 °C
- Dificultate
- Ușor de cultivat
- Înălțime
- 1–2 m
Îngrijire pe parcursul anului
Calendar pentru climatul Continental.
Cum arată degețelul roșu
Degețelul roșu, numit și digitală sau degetar, face parte din familia Plantaginaceae. Este o plantă erbacee bienală, originară din Europa de Vest și Maroc, și s-a răspândit spontan în multe alte regiuni. Crește în mod natural în luminișuri de pădure, pe landuri, la marginea gardurilor vii și pe soluri acide sau răscolite.
În primul an formează o rozetă joasă de frunze mari, lânoase, verde-cenușii, de 10–35 cm lungime, cu margini crenate. În al doilea an urcă tulpina florală dreaptă, cu frunze mai mici și alterne. Florile, grupate într-un racem unilateral, sunt clopoței tubulari aplecați, pătați în interior, în nuanțe de purpuriu, roz, alb, crem sau galben. Înfloresc în iunie și iulie și nu au parfum. Albinele se strecoară în flori după nectar. După înflorire apar capsule care se deschid și eliberează numeroase semințe foarte mici.
Creșterea este moderată, iar planta se întinde, de obicei, pe 30–60 cm. Este considerată ușor de cultivat.
Cultivare și îngrijire
Lumină și loc potrivit
Se simte cel mai bine la semiumbră, cu umbră în orele după-amiezii. Suportă și soarele plin, dar numai dacă solul rămâne constant umed. Un colț de grădină sub copaci mai rari sau la marginea unui gard viu se potrivește bine.
Udare
Solul trebuie ținut uniform umed. Toleranța la secetă este scăzută, iar lipsa apei reduce înflorirea. Între mai și august, când planta crește și înflorește, udă mai des.
Solul
Alege un sol umed, dar bine drenat, bogat în materie organică: lut sau sol humifer. Preferă reacția acidă, cu pH între 5,0 și 6,5.
Fertilizare
Fertilizarea se face în martie și aprilie, la începutul sezonului de creștere. Un sol bogat în humus acoperă cea mai mare parte din nevoile plantei.
Semănat și plantare
Semințele se seamănă între mai și iulie. Rozetele se plantează la locul definitiv în aprilie–mai sau în septembrie–octombrie, la semiumbră. Lasă aproximativ 40 cm între plante.
Tăiere și autoînsămânțare
Spicele trecute se taie după înflorire, în iulie–august, pentru a limita numărul de plante tinere. Dacă vrei ca grupul de plante să se perpetueze, lasă câteva spice să-și coacă semințele. Degețelul roșu se seamănă singur cu ușurință și s-a naturalizat în multe regiuni din afara Europei, așa că merită să controlezi răspândirea.
Iernarea
Planta este rezistentă la ger, până la aproximativ -25 °C, iar iernile obișnuite, cu minime în jur de -20 °C, nu o afectează. Rozeta din primul an iernează direct în sol. Perioada de repaus cade în noiembrie–februarie.
Înmulțire
Se înmulțește din semințe, semănate din mai până în iulie.
Probleme frecvente
Lipsa florilor în primul an este normală: planta este bienală și înflorește abia în al doilea an. Dacă înflorirea este slabă mai târziu, cauza este de obicei seceta, iar remediul este menținerea solului umed.
Pătarea frunzelor, o boală fungică, se combate prin aerisire mai bună și îndepărtarea frunzelor afectate. Pot apărea și făinarea, afidele, gândacii japonezi și păduchii lânoși.
Siguranță
Toxice pentru pisici și câini- Pisici
- Toxică
- Câini
- Toxică
- Cai
- Toxică
Degețelul roșu este foarte toxic pentru oameni și toxic pentru pisici, câini și cai. Frunzele, florile și semințele conțin glicozide cardiace, printre care digitoxină și digoxină. Simptomele includ aritmie cardiacă, vărsături, diaree, slăbiciune, insuficiență cardiacă și, posibil, deces. Din această plantă provine digoxina, un medicament pentru inimă introdus în medicină de William Withering în 1785. Fără supraveghere medicală, planta este periculoasă. Acestea sunt doar informații, nu sfaturi veterinare sau medicale. În caz de dubiu, întreabă un medic veterinar sau un medic.
Sursă: ASPCA Toxic and Non-Toxic Plants, North Carolina Extension Gardener Plant Toolbox
































































































