Ginkgo
Ginkgo biloba · Ginkgoaceae
Cunoscută și ca: arborele pagodelor
Ginkgo (Ginkgo biloba), numit și arborele pagodelor, este un arbore rezistent și ușor de crescut, cu frunze în formă de evantai care devin galbene toamna. Are nevoie de soare, de sol bine drenat și aproape de nimic în plus. Merită să alegi cu atenție sexul și soiul, pentru a evita mirosul neplăcut al semințelor.
- Lumină
- Soare plină
- Udare
- Scăzute
- Umiditate
- Scăzută
- Temperatură
- 10–28 °C, min. -35 °C
- Dificultate
- Ușor de cultivat
- Înălțime
- 15–35 m
Îngrijire pe parcursul anului
Calendar pentru climatul Continental.
Cum arată ginkgo
Ginkgo este un arbore foios, peren, care ajunge de regulă la 15–35 m înălțime și 9–12 m lățime. Crește în ritm moderat. Tânăr are o formă conică, zveltă, iar cu vârsta devine lat și neregulat; coroana piramidală cu ramuri orizontale este tipică. Există și soiuri pitice și fastigiate, mai potrivite pentru spații mici.
Frunzele sunt în formă de evantai, coriacee, cu nervuri dihotomice, adesea crestate la vârf, lungi de aproximativ 5–10 cm. Vara sunt verzi, iar toamna se colorează în galben. Pe lăstarii lungi sunt dispuse alterne, iar pe cei scurți sunt grupate în buchete.
Ginkgo nu are flori propriu-zise, fiind o gimnospermă. Arborii sunt dioici: cei masculi poartă mici conuri de polen, cei femeli poartă ovule pe codițe. Originea sa este în sud-estul și în partea central-sudică a Chinei, iar astăzi se întâlnește mai ales plantat în temple, pe străzi și în parcuri. În Europa nu s-a răspândit semnificativ în natură. Rădăcinile sunt de obicei adânci, ceea ce îl face rezistent la vânt.
Cultivare și îngrijire
Lumină și loc potrivit
Ginkgo are nevoie de soare plin, cu cel puțin 6 ore de lumină directă pe zi. Alege un loc deschis, unde are spațiu să se dezvolte, ținând cont că arborele adult are o coroană lată de 9–12 m.
Udare
După ce s-a înrădăcinat, ginkgo suportă bine seceta și cere puțină apă. Evită solurile umede sau cu apă stagnantă, care îi fac mai mult rău decât lipsa ploii.
Solul
Se adaptează la sol lutos, nisipos, argilos sau la un substrat universal, și la o gamă largă de valori ale pH-ului, aproximativ între 5,5 și 8. Condiția esențială este drenajul bun.
Plantare
Plantează ginkgo la soare, într-un sol bine drenat. Perioadele potrivite sunt martie–aprilie sau octombrie.
Dacă vrei să eviți semințele urât mirositoare, alege un soi mascul altoit.
Fertilizare
Ginkgo nu este pretențios. Dacă vrei să-l hrănești, fă-o în martie–aprilie, la începutul sezonului de creștere.
Tăiere
Tăierea se face în februarie–martie. Un exemplar sănătos are în general o formă naturală frumoasă, așa că intervențiile se limitează la ce este necesar.
Iarna
Ginkgo este complet rezistent la ger: suportă până la aproximativ -35 °C, față de minimele obișnuite de circa -20 °C din zonă, și nu necesită protecție. Perioada de repaus este în noiembrie–februarie. Toamna, frunzele pot cădea toate deodată, după primul îngheț; este un comportament normal. Greblează-le și pune-le la compost.
Înmulțire
Ginkgo se înmulțește prin altoire sau din semințe. Altoirea se face în februarie–martie, iar semănatul în octombrie–noiembrie. Altoirea păstrează soiul ales, inclusiv sexul masculin, ceea ce nu se poate garanta la semănat.
Probleme frecvente
Cea mai cunoscută problemă este mirosul neplăcut și mizeria din toamnă, provocate de semințele arborilor femeli. Soluția este să plantezi soiuri masculine altoite.
În rest, nu sunt boli semnificative de menționat.
Recoltare și utilizări
Semințele se culeg în octombrie–noiembrie. Miezul copt sau fiert este folosit în bucătăria est-asiatică; se consumă doar cantități mici, iar semințele crude sau în exces nu se consumă. Pulpa cărnoasă de la exterior miroase greu când este coaptă.
Extractele din frunze se vând pe scară largă pentru susținerea funcțiilor cognitive, însă dovezile clinice sunt limitate.

















































































