Arțar
Acer · Sapindaceae
Cunoscută și ca: arțari, Arțarul
Arțarul (Acer), numit și acer, la plural arțari, este un gen de arbori și arbuști foioși, apreciat pentru frunzele lobate și pentru culorile de toamnă. Rezistă iernilor cu îngheț din Europa Centrală și se plantează în aer liber.
- Lumină
- Soare plină, Semiumbră
- Udare
- Moderate
- Umiditate
- Moderată
- Temperatură
- 10–25 °C, min. -30 °C
- Dificultate
- Ușor de cultivat
- Înălțime
- 3–45 m
Specii și soiuri
Artar japonez
Acer palmatum
- Semiumbră
- Moderate
Paltin
Acer pseudoplatanus
- Soare plină
- Moderate
Îngrijire pe parcursul anului
Calendar pentru climatul Continental.
Cum arată arțarul
Arțarii sunt arbori sau arbuști cu mai multe tulpini, cu coroană de obicei rotunjită și erectă. Mărimea diferă mult de la o specie la alta: înălțimea merge, aproximativ, de la 3 m până la 45 m. Creșterea este moderată.
Frunzele sunt opuse și, de regulă, palmat lobate, cu 3-9 lobi; câteva specii au frunze compuse sau întregi. Vara sunt verzi, iar toamna pot deveni galbene, portocalii sau roșii. Arțarul își pierde frunzele iarna.
Florile sunt mici, discrete, galbene, verzi sau roșii, și apar în aprilie și mai. Fructele sunt samare înaripate, în perechi, care se coc începând din vară. Florile timpurii oferă polen și nectar albinelor, frunzișul hrănește omizi de molii, iar arborele atrage păsări cântătoare și mamifere mici. Unele specii se cultivă și ca bonsai.
Cultivare și îngrijire
Lumină și loc potrivit
Majoritatea arțarilor cresc la soare sau la umbră parțială. Arțarii japonezi preferă protecție față de soarele puternic de după-amiază. În natură, arțarii cresc în păduri, pe lângă ape și pe terenuri deschise, iar mulți suportă bine umbra cât sunt tineri.
Luați în calcul mărimea la maturitate a speciei alese, pentru că un arbore de câțiva metri are nevoie de alt spațiu decât unul care ajunge la zeci de metri. Rădăcinile sunt dese și fibroase, iar unele specii emit drajoni.
Udare
Arțarii preferă un sol umed, dar bine drenat. În lunile iunie, iulie și august udați mai mult decât în restul anului.
Sol și rempotare
Se potrivește un sol bine drenat, cu puțină materie organică. Arțarii cresc pe sol lutos, argilos sau nisipos. Dacă păstrați un exemplar în ghiveci, rempotarea se face în martie.
Fertilizare
Fertilizarea se face în martie și aprilie, la începutul sezonului de creștere.
Tăiere
Tăierea se poate face în iulie și în noiembrie, conform calendarului pentru piața noastră. Limitați intervențiile la ce este necesar, pentru că forma naturală a coroanei este o parte din farmecul arțarului.
Plantare
Perioadele potrivite pentru plantare sunt martie-aprilie și octombrie-noiembrie. Alegeți un loc cu sol bine drenat și cu suficient spațiu pentru mărimea la maturitate a speciei.
Iernare
Arțarii sunt rezistenți la îngheț și suportă, aproximativ, până la -30 °C, mai mult decât o iarnă obișnuită, de -20 °C. Nu necesită adăpost în grădină. Planta intră în repaus în ianuarie, februarie, noiembrie și decembrie.
Înmulțire
Arțarii se înmulțesc prin semințe, altoire sau butași de tulpină. Semănatul se face în octombrie și noiembrie, iar înmulțirea prin butași sau altoire în iunie, iulie și octombrie. Speciile și soiurile ornamentale se înmulțesc de obicei prin altoire.
Dăunători și boli
Dăunătorii întâlniți sunt afidele, omizile și croitorul asiatic (Asian long-horned beetle). Printre boli se numără ofilirea produsă de Verticillium, boala scoarței cu funingine și petele foliare fungice. Verificați periodic frunzele și scoarța, ca să observați din timp schimbările.
Utilizări
Seva unor specii, mai ales a arțarului de zahăr, se fierbe pentru sirop de arțar. Pe lângă valoarea ornamentală, arțarii sunt utili în grădinile pentru polenizatori.



























































































