Ligustrum ovalifolium
Oleaceae
Cunoscută și ca: ligustru
Ligustrum ovalifolium, cunoscut și ca lemn câinesc sau ligustru, este un arbust folosit frecvent pentru garduri vii. Crește repede, se tunde bine și nu este pretențios la sol sau la lumină. În iernile foarte aspre trebuie totuși să te aștepți la pierderi de frunze.
- Lumină
- Soare până la semiumbră, Semiumbră
- Udare
- Moderate
- Umiditate
- Moderată
- Temperatură
- 10–25 °C, min. -19 °C
- Dificultate
- Ușor de cultivat
- Înălțime
- 3–4,6 m
Îngrijire pe parcursul anului
Calendar pentru climatul Continental.
Cum arată ligustrum ovalifolium
Este un arbust peren, des, cu port erect și mai multe tulpini, care poate ajunge uneori la forma unui copac mic. Este originar din Japonia și Coreea. Își păstrează frunzele peste iarnă în climatele blânde, deci în Europa Centrală este semiveșnic verde. Frunzele sunt ovale, groase și cărnoase, verzi pe față și mai deschise, verzui-gălbui, pe dos, dispuse opus.
În mijlocul verii apar flori albe, în panicule, cu patru petale răsfrânte și un parfum puternic, pătrunzător. Un gard viu tuns des înflorește rar. Fructele sunt drupe mici, negru-violacee, consumate de păsări, dar otrăvitoare pentru oameni. Florile atrag insectele, iar frunzișul hrănește omizile unor molii.
Păsările răspândesc semințele, iar specia a devenit invazivă în unele zone din SUA și în unele regiuni mediteraneene și insulare.
Cultivare și îngrijire
Lumină și loc
Crește de la loc însorit până la umbră destul de adâncă. Înflorirea și desimea frunzișului sunt cele mai bune la soare, iar la semiumbră arbustul se descurcă bine. La maturitate se poate întinde pe aproximativ 300–460 cm în lățime, așa că lasă-i loc sau plantează-l ca gard viu.
Udare
Udă bine arbuștii tineri până se înrădăcinează. Gardurile mature se mulțumesc cu umiditate moderată și suportă perioade scurte de secetă, toleranța la secetă fiind medie.
Solul potrivit
Preferă un sol reavăn, dar bine drenat, lutos sau obișnuit de grădină. Acceptă și soluri alcaline, cu pH între 6,0 și 8,0.
Fertilizare
Fertilizează în martie și aprilie, la pornirea vegetației.
Tăiere
Gardurile formale se tund de 2–3 ori în sezonul de creștere, în practică în iunie și august. Pentru reîntinerire, taie drastic la sfârșitul iernii, în februarie.
Un gard tuns des înflorește rar. Dacă vrei flori parfumate, lasă o parte din arbust netăiată.
Plantare
Perioadele potrivite sunt martie–aprilie și octombrie–noiembrie. Creșterea este rapidă, deci gardul se formează repede. Ține solul umed după plantare.
Iernarea
Este considerat rezistent la ger, dar limita de supraviețuire este de aproximativ -19 °C, aproape de minimele obișnuite ale iernii din regiune, în jur de -20 °C. În iernile geroase frunzele pot cădea, iar în cele mai aspre plantele pot avea de suferit. Perioada de repaus este decembrie–februarie.
Înmulțire
Se înmulțește prin butași de tulpină, în iulie–august sau noiembrie, sau prin semințe.

































































