Caprifoi
Lonicera · Caprifoliaceae
Cunoscută și ca: caprifoi de grădină
Caprifoiul (lonicera, caprifoi de grădină) este o plantă perenă, rezistentă la ger, care crește repede și înflorește parfumat din mai până în august. Se cultivă ca liană, ca arbust sau ca gard viu și se descurcă în aproape orice grădină.
- Lumină
- Soare până la semiumbră, Semiumbră
- Udare
- Moderate
- Umiditate
- Moderată
- Temperatură
- 10–25 °C, min. -25 °C
- Dificultate
- Ușor de cultivat
- Înălțime
- 0,6–6 m
Specii și soiuri
Afin siberian
Lonicera caerulea
- Soare plină
- Moderate
Îngrijire pe parcursul anului
Calendar pentru climatul Continental.
Cum arată caprifoiul
Genul Lonicera face parte din familia Caprifoliaceae și cuprinde fie liane volubile, fie arbuști cu mai multe tulpini arcuite, în funcție de specie. În natură crește la marginea pădurilor, prin garduri vii și tufișuri, iar speciile cățărătoare se cațără prin arbuști și copaci.
Frunzele sunt simple, opuse, în mare parte ovale, de 1–10 cm lungime. La majoritatea speciilor cad toamna, iar la câteva rămân verzi iarna. Florile sunt tubulare, cu două buze și lobi răsfrânți, grupate în perechi sau în ciorchini. Pot fi albe, crem, galbene, portocalii, roz sau roșii și adesea sunt parfumate și bogate în nectar. Înfloresc din mai până în august. Fructele sunt boabe mici, roșii, albastre sau negre.
Cultivare și îngrijire
Locul potrivit
Caprifoiul crește bine la soare sau la semiumbră. Speciile cățărătoare înfloresc cel mai bogat când vârfurile ajung la lumină, iar rădăcinile rămân umbrite. Arbuștii acceptă fără probleme soarele sau semiumbra.
Dacă florile sunt puține, cauza poate fi prea multă umbră sau o tăiere făcută la momentul nepotrivit. Dă-i mai multă lumină la vârf și taie doar după înflorire.
Udarea
Preferă umiditatea constantă, fără exces. Multe specii suportă seceta după ce s-au înrădăcinat bine. În iunie, iulie și august, când e cald, udă mai des.
Solul și replantarea
Se adaptează la majoritatea solurilor: lutoase, argiloase, nisipoase sau bogate în humus. Cel mai bine crește într-un sol bogat, reavăn, dar bine drenat, cu pH între 5,5 și 8.
La exemplarele din ghiveci, replantarea se face în martie sau aprilie.
Fertilizarea
Fertilizează la începutul sezonului, în martie și aprilie.
Tăierea
Lianele se taie după înflorire, rărind tulpinile vechi. Speciile arbustive și gardurile vii se modelează vara, în iulie și august.
Plantarea
Poți planta caprifoiul primăvara, în aprilie și mai, sau toamna, în septembrie și octombrie. Pentru speciile cățărătoare pregătește de la început un suport. Umbrește rădăcinile, de exemplu cu alte plante joase la baza tulpinii.
Iernarea
Speciile rezistente nu au nevoie de protecție la ger. Doar tipurile sensibile, precum L. etrusca și L. hildebrandiana, trebuie ferite de îngheț. Între noiembrie și februarie planta intră în repaus.
Înmulțirea
Se înmulțește prin butași de tulpină, prin marcotaj sau din semințe. Butășirea se face în iunie, iulie și august. Semințele se pot semăna în februarie–martie în interior sau în martie–aprilie.
Probleme frecvente
Boli posibile: făinarea și pătarea frunzelor. Făinarea apare ca o pulbere albă pe frunze, în vreme caldă și umedă. Îmbunătățește circulația aerului, rărește tufa și evită udarea pe frunze.
Utilizări
Doar fructele de Lonicera caerulea se cultivă pentru consum. Nectarul florilor este dulce, dar majoritatea celorlalte boabe nu trebuie mâncate. L. japonica se cultivă comercial pentru medicina tradițională chineză, iar florile parfumează unele ceaiuri chinezești.
Florile atrag albine, fluturi și molii, iar boabele hrănesc păsările.





















































































