Hamei
Humulus lupulus · Cannabaceae
Cunoscută și ca: hamei de grădină
Hameiul (Humulus lupulus, numit și hamei de grădină) este o plantă urcătoare erbacee, perenă, care în fiecare primăvară dă lăstari noi din rizom. Crește repede, se descurcă bine în clima noastră cu ierni geroase și are nevoie în principal de un suport înalt și solid.
- Lumină
- Soare plină, Soare până la semiumbră
- Udare
- Moderate
- Umiditate
- Moderată
- Temperatură
- 12–25 °C, min. -28 °C
- Dificultate
- Ușor de cultivat
- Înălțime
- 3–10 m
Îngrijire pe parcursul anului
Calendar pentru climatul Continental.
Cum arată hameiul
Hameiul este o liană erbacee care se încolăcește în sensul acelor de ceasornic, ajutându-se de peri rigizi orientați în jos. Ajunge de obicei la 3–10 m înălțime. Iarna partea aeriană moare, iar planta rămâne cu un rizom rezistent, din care răsar lăstari noi primăvara.
Frunzele sunt opuse, cu nervuri palmate, de obicei cu 3 lobi (uneori 5), dințate, late de 3–15 cm și păroase pe dosul limbului. Planta este dioică: florile masculine formează panicule rare, iar cele femele apar în inflorescențe de tip con, formate din bractee verzi-gălbui. Înflorește din iulie până în septembrie, iar florile sunt parfumate. Fructele sunt achene mici, închise în bracteele subțiri ale conului, cu glande de rășină folosite la fabricarea berii.
Planta este viguroasă și poate deveni invazivă; în afara arealului ei natural s-a răspândit spontan. Alege deci cu grijă locul și supraveghează-i extinderea.
Cultivare și îngrijire
Lumină și loc potrivit
Hameiul crește cel mai bine la soare plin, dar suportă și semiumbra. Este rezistent la îngheț (suportă până la aproximativ -28 °C), deci poate rămâne afară tot anul. Plantează-l unde are loc de urcat pe o pergolă, un spalier sau pe sfori, fiindcă lăstarii cresc rapid.
Udarea
Menține solul uniform umed în perioada de creștere rapidă. Cel mai mult are nevoie de apă în iunie, iulie și august. Plantele bine înrădăcinate suportă ceva secetă, dar fără o udare regulată creșterea poate fi mai slabă. Evită udarea frunzișului, pentru a nu favoriza bolile fungice.
Solul și replantarea
Preferă un sol adânc, fertil, bogat în humus, de tip lutos, bine drenat, dar menținut umed. pH-ul potrivit este de obicei între 6 și 8. Dacă ai nevoie să muți sau să replantezi rizomul, momentul indicat este martie.
Fertilizarea
Planta crește repede, așa că fertilizeaz-o în lunile aprilie, mai și iunie, adică în perioada în care lăstarii se dezvoltă.
Plantarea
Plantarea în aer liber se face în aprilie–mai. Hameiul are nevoie de un suport înalt și stabil: spalier, pergolă sau sfori. Semănatul se poate face în februarie–martie în interior, sau în martie–aprilie direct la locul definitiv.
Tăierea
După ce lăstarii s-au uscat, taie tulpinile aproape de sol; acest lucru se poate face în noiembrie sau la începutul primăverii, în martie. Primăvara subțiază lăstarii, lăsând doar pe cei mai viguroși.
Iernarea
Hameiul se retrage iarna în rizom. Acoperă locul cu mulci și nu interveni până primăvara. Perioada de repaus este în noiembrie–februarie.
Înmulțirea
Se poate înmulți prin divizarea tufei, prin rizomi, prin butași de tulpină sau din semințe. Divizarea și înmulțirea vegetativă se fac în martie–aprilie. Reține că planta este dioică, deci dacă vrei conuri, ai nevoie de exemplare femele; înmulțirea vegetativă păstrează sexul plantei-mamă.
Boli și probleme
Hameiul poate fi atacat de mană, făinare și verticilioză (vestejire).
Dacă apare un strat pulverulent alb, este vorba de făinare: îmbunătățește circulația aerului, îndepărtează frunzele afectate și alege soiuri rezistente. Petele galbene unghiulare, cu mucegai cenușiu dedesubt, indică mană: elimină lăstarii infectați și evită udarea frunzelor.
Recoltare și utilizări
Conurile femele se recoltează în august–septembrie. Ele aromatizează și conservă berea. Lăstarii tineri de primăvară se consumă ca legumă.
Tradițional, hameiul a fost folosit ca sedativ, de exemplu în etnomedicina iraniană. Este o informație despre folosirea tradițională, nu un sfat medical.
Planta atrage fluturi și este polenizată de vânt.

















































































