Sari peste navigare, accesează conținutul
Sari peste conținut, mergi la subsol

Laur portughez

Prunus lusitanica · Rosaceae

Cunoscută și ca: laur de Portugalia

Toxice pentru pisici și câini · detalii ↓

Laurul portughez (Prunus lusitanica, numit și laur de Portugalia) este un arbust veșnic verde, cu frunze lucioase, ușor de modelat ca gard viu. Este considerat ușor de cultivat și rezistă la iernile cu îngheț din Europa Centrală. Atenție însă: frunzele, tulpinile și semințele sunt toxice.

Lumină
Soare până la semiumbră, Soare plină
Udare
Moderate
Umiditate
Moderată
Temperatură
10–25 °C, min. -20 °C
Dificultate
Ușor de cultivat
Înălțime
3–8 m

Îngrijire pe parcursul anului

Calendar pentru climatul Continental.

SemănarePlantare în exteriorTăiereÎnmulțireFertilizareMai multă apăÎnflorirePerioadă de repaus
Când se efectueazăPerioadă de repausLuna curentă

Cum arată laurul portughez

Este un arbust des, rotunjit, cu mai multe tulpini, sau un pomișor cu coroana largă și răsfirată. Crește moderat și, de regulă, ajunge la 3-6 m în lățime. Se pretează bine la tunderea ca gard viu sau în forme decorative.

Frunzele sunt simple, alterne, verde închis și lucioase, cu margini dințate și fața inferioară mai deschisă, lungi de aproximativ 7-15 cm. Seamănă cu cele de dafin. Planta își păstrează frunzele pe tot parcursul anului.

În mai și iunie apar flori mici, albe, parfumate, cu cinci petale, grupate în raceme lungi de 15-25 cm. Atrag albinele și fluturii. Spre sfârșitul verii se coc fructe mici, asemănătoare cireșelor (8-13 mm), care devin violet închis până la negru. Păsările le mănâncă și răspândesc semințele; din acest motiv, în unele zone din vestul Americii de Nord planta este considerată invazivă.

Cultivare și îngrijire

Locul potrivit

Crește la soare sau la semiumbră. Crește și înflorește cel mai bine dacă primește cel puțin câteva ore de soare pe zi. În natură se găsește în păduri de munte, mai ales de-a lungul pâraielor, pe soluri umede și bine drenate.

Udarea

Planta preferă un sol umed, dar bine drenat. Exemplarele proaspăt plantate se udă regulat. Cele bine înrădăcinate suportă perioade de secetă, deși toleranța la secetă este moderată. În iulie și august, când e cald, merită să udați mai des. Umiditatea aerului nu ridică probleme deosebite.

Solul

Se adaptează la soluri lutoase, argiloase, nisipoase sau bogate în humus, într-un interval larg de pH (aproximativ 5,5-8). Condiția principală este drenajul bun.

Fertilizarea

Fertilizarea se face primăvara, în martie și aprilie, la reluarea creșterii.

Tăierea

Laurul portughez suportă bine tăierea drastică. Gardurile vii și forma se tund după înflorire sau spre sfârșitul verii; în calendar, tăierea se face în aprilie și august. Folosiți foarfeca de grădină, nu trimmerul pentru gard viu, ca să nu zdrențuiți frunzele mari.

Plantarea

Se plantează toamna (septembrie-octombrie) sau primăvara (martie-aprilie), la soare sau la semiumbră. Pentru gard viu, puieții se plantează la 60-100 cm unul de altul. Se poate cultiva și în ghiveci.

Iernarea

Este rezistent la îngheț și suportă în mod obișnuit iernile din Europa Centrală, până la aproximativ -20 °C. Exemplarele tinere se protejează de vânturile reci și uscate. Ianuarie, februarie, noiembrie și decembrie sunt luni de repaus.

Înmulțirea

Se înmulțește prin butași de tulpină, în perioada mai-iulie, sau prin semințe, semănate în octombrie-noiembrie.

Probleme frecvente

Marginile roase ale frunzelor indică de obicei prezența adulților de gărgărița viței. Se tratează cu nematode utile aplicate în sol și se strâng resturile vegetale.

Frunzele găurite sau pătate pot fi cauzate de larvele moliilor miniere sau de ciuruirea frunzelor. Se îndepărtează frunzele afectate și se îmbunătățește circulația aerului.

O pâslă albă pe frunze indică făinarea. Se rărește vegetația și se evită udarea frunzelor.

Fructele

Se spune că fructele coapte sunt oarecum comestibile, dar cele amare conțin prea multă cianură, așa că nu sunt recomandate.

Siguranță

Toxice pentru pisici și câini
Pisici
Toxică
Câini
Toxică
Cai
Toxică

Frunzele, tulpinile și semințele conțin glicozide cianogenice. Planta este toxică pentru pisici, câini și cai și ușor toxică pentru oameni. Intoxicația cu cianură se manifestă prin mucoase de culoare roșu-cărămiziu, pupile dilatate, respirație grea, gâfâit și șoc. Frunzele ofilite sunt cele mai periculoase. Acestea sunt doar informații, nu sfat veterinar sau medical; în caz de îndoială, adresați-vă unui medic veterinar sau unui medic.

Sursă: ASPCA Toxic and Non-Toxic Plants, North Carolina Extension Gardener Plant Toolbox

Pentru planta ta

Întrebări frecvente

Laurul portughez rezistă la îngheț?Da, este rezistent la îngheț și suportă de obicei iernile din Europa Centrală, până la aproximativ -20 °C. Exemplarele tinere se protejează de vânturile reci și uscate.
Când se taie laurul portughez?Gardurile vii și forma se tund după înflorire sau spre sfârșitul verii, în aprilie și august. Planta suportă bine și tăierea drastică.
La ce distanță se plantează laurii portughezi pentru gard viu?La aproximativ 60-100 cm unul de altul. Plantarea se face toamna sau primăvara, la soare sau la semiumbră.
Este laurul portughez toxic pentru câini și pisici?Da, frunzele, tulpinile și semințele sunt toxice pentru câini, pisici și cai, iar pentru oameni sunt ușor toxice. Informația nu înlocuiește sfatul veterinar; în caz de îndoială, cereți ajutorul unui medic veterinar.
Cum se înmulțește laurul portughez?Prin butași de tulpină, în perioada mai-iulie, sau prin semințe, semănate în octombrie-noiembrie.
Sari peste subsol, revino la începutul paginiiSalt la începutul paginii