Lavandula stoechas
Lamiaceae
Cunoscută și ca: lavandă franțuzească, lavandă cu fluturi, lavanda stoechas
Lavandula stoechas, numită și lavandă franțuzească sau lavandă cu fluturi, este un subarbust veșnic verde din bazinul mediteranean, cu spice violet închis încununate de bractei ca niște urechi de iepure. În clima noastră, cu ierni geroase, nu rezistă afară în sol, așa că se cultivă mai ales la ghiveci, pe balcon, și iernează într-un loc luminos, ferit de îngheț. Îi trebuie soare plin, sol sărac și bine drenat și foarte puțină apă.
- Lumină
- Soare plină
- Udare
- Scăzute
- Umiditate
- Scăzută
- Temperatură
- 15–30 °C, min. -10 °C
- Dificultate
- Ușor de cultivat
- Înălțime
- 0,3–1 m
Îngrijire pe parcursul anului
Calendar pentru climatul Continental.
Descriere
Lavandula stoechas (familia Lamiaceae) este un subarbust lemnos, veșnic verde, cu port compact, rotunjit, în formă de pernă. Crește moderat și ajunge în general la 45-90 cm. Frunzele sunt înguste, liniare, aromate, gri-verzui, de obicei de 1-4 cm, ușor păroase, cu marginile răsfrânte în jos.
Din mai până în august apar spice dense, violet închis, pe tulpini fără frunze. Spicele sunt încununate de bractei sterile, mari și colorate, de unde vine numele de lavandă cu fluturi. Florile sunt parfumate, iar nectarul și polenul atrag albinele și fluturii. Căprioarele și iepurii o ocolesc.
Planta provine din Iberia, sudul Franței, Italia, Grecia, Turcia, Cipru și nordul Africii. În natură crește pe coline stâncoase și însorite, în tufărișuri uscate, pe soluri de la acide la neutre. Se potrivește la ghiveci, în grădini de stâncărie, ca gard viu jos în zone calde și ca floare tăiată.
Cultivare și îngrijire
Lumină și amplasare
Are nevoie de soare plin și de aer care circulă bine. Locul ideal este un balcon sau o terasă însorită, la adăpost de umezeală stătută. La umbră planta se alungește și se lemnifică, cu mai puține flori.
Pentru că nu rezistă iernii de afară, cel mai sigur este să o ții în ghiveci, ca să o poți muta când vine frigul.
Udare și umiditate
Odată instalată, lavandula stoechas se udă puțin, pentru că tolerează bine seceta. Cel mai mult o strică solul ud, mai ales iarna, când poate apărea putregaiul rădăcinilor. Udă din nou abia după ce substratul s-a zvântat bine.
Umiditatea aerului nu este o problemă: preferă aerul uscat.
Sol și rempotare
Alege un substrat sărac, nisipos sau pietros, cu drenaj foarte bun. Un sol sărac este suficient, iar pH-ul poate fi aproximativ între 6 și 8. La ghiveci pune la bază un strat de drenaj și amestecă pământul cu nisip sau pietriș, iar ghiveciul trebuie să aibă găuri de scurgere.
Rempotează în aprilie, când planta a ieșit din repaus.
Fertilizare
Are nevoie de foarte puțin îngrășământ, sau de deloc. Un sol bogat dă o creștere moale și mai puține flori.
Tăiere
Taie ușor tufa după înflorirea de vară, în august-septembrie, ca să rămână deasă. Nu tăia niciodată în lemnul vechi, golaș, și nu o reteza până la nivelul solului, pentru că nu mai lăstărește de acolo.
O plantă care nu este tăiată niciodată sau stă prea umbrită se lemnifică și se răsfiră. Tunsul ușor, în fiecare an după înflorire, previne asta.
Plantare
Plantează în aprilie-mai, într-un loc cald și însorit, cu drenaj excelent. Dacă solul reține apa, plantează pe o pantă sau într-un strat înălțat. La ghiveci, folosește un amestec aerat și un recipient cu găuri de scurgere.
Iernare
Planta rezistă doar până la aproximativ -10 °C, iar iernile de la noi pot coborî spre -20 °C. Fără protecție apare uscarea lăstarilor sau chiar moartea plantei.
Protejeaz-o de îngheț în octombrie-martie. Ghivecele se mută într-un loc luminos, fără îngheț. În sol, o acoperire cu mulci sau cu agril este o soluție mai puțin sigură. În perioada de repaus, din noiembrie până în februarie, udă foarte rar și evită orice exces de apă.
Înmulțire
Se poate înmulți din semințe, din butași de tulpină sau prin diviziune. Semințele se pot semăna în casă în februarie-martie. Butașii se iau în iunie-august.
Probleme frecvente
Printre dăunători pot apărea afide, acarieni și musculița albă. Boala cea mai des întâlnită este putregaiul rădăcinilor.
Dacă planta se usucă sau putrezește, cauza este de obicei solul ud sau prost drenat. Îmbunătățește drenajul sau mut-o pe o pantă ori într-un strat înălțat. Dacă se lemnifică și se răsfiră, au lipsit tăierea sau lumina. Tunde-o ușor în fiecare an după înflorire. Uscarea de iarnă vine de la îngheț, deci acoperă planta cu mulci sau adăpostește-o.
Recoltare și utilizare
Spicele se pot recolta în iunie-iulie, pentru buchete sau pentru uscat. Florile sunt folosite în mod tradițional în aromaterapie și pentru uleiuri esențiale.








































































































