Lobelia
Lobelia erinus · Campanulaceae
Cunoscută și ca: lobelia de grădină
Lobelia, cunoscută și ca lobelia de grădină sau Lobelia erinus, este o plantă mică, tufoasă, care înflorește din mai până în septembrie. Se potrivește la borduri, jardiniere și ghivece suspendate. În clima noastră, cu ierni geroase, se cultivă ca anuală, pentru că nu rezistă la îngheț.
- Lumină
- Soare plină, Soare până la semiumbră
- Udare
- Moderate
- Umiditate
- Moderată
- Temperatură
- 12–24 °C, min. 0 °C
- Dificultate
- Dificultate medie
- Înălțime
- 10–25 cm
Îngrijire pe parcursul anului
Calendar pentru climatul Continental.
Cum arată lobelia
Lobelia face parte din familia Campanulaceae și este o plantă erbacee, de obicei anuală. Ajunge de regulă la 10–25 cm înălțime și are port tufos sau pendent, de aceea e folosită la borduri și în ghivece suspendate.
Frunzele sunt mici, de la ovale la înguste și dințate, de până la circa 1 cm pe tulpinile de jos și mai înguste spre vârf. Uneori au o tentă bronzurie. Florile sunt mici, tubulare, cu două buze și cu buza inferioară în formă de evantai, adesea cu un «ochi» alb sau galben. Apar în număr mare pe parcursul verii, în albastru, violet, purpuriu, roz, alb sau roșu. Nu au parfum. Fructul este o capsulă de 5–8 mm, cu multe semințe foarte mici.
În natură crește prin păduri și pajiști umede și pe marginea pâraielor. Atrage fluturi și alte insecte polenizatoare, iar cervidele o ocolesc de obicei.
Cultivare și îngrijire
Lumină și loc
Lobelia se descurcă de la soare plin până la umbră ușoară. Preferă locurile răcoroase, iar în verile fierbinți îi priește o umbră ușoară după-amiaza. O poți pune pe balcon, în stâncării sau în ghivece.
Udare
Udă lobelia regulat, fără să lași substratul să se usuce. Nu tolerează seceta, mai ales în ghivecele suspendate, unde pământul se zvântă repede. Udă mai des în iunie, iulie și august.
Nici excesul de apă nu e bun: în condiții prea ude tulpinile și răsadurile pot putrezi.
Sol și substrat
Alege un sol sau un amestec pentru ghivece bogat în materie organică, reavăn și bine drenat, de tip humifer sau lutos. Drenajul bun contează, pentru că solul îmbibat favorizează putrezirea rădăcinilor și a tulpinilor.
Fertilizare
În sezonul de creștere, hrănește planta la două săptămâni. Fertilizarea se face în perioada mai–august.
Tăiere
După primul val de flori, sau când înflorirea slăbește la mijlocul verii, taie tufele scurt. Tăierea se face în iulie și stimulează apariția unor flori noi.
Semănat și plantare
Semănatul se face sub sticlă sau în interior, la începutul primăverii, în ianuarie, februarie sau martie. Plantează afară în mai sau iunie, după ultimul îngheț. Protejează plantele de îngheț în aprilie, mai și octombrie.
Iarna
Lobelia nu este rezistentă la îngheț și în clima temperată este tratată ca anuală. Nu o lăsa afară peste iarnă; în octombrie protejeaz-o de îngheț sau scoate-o la finalul sezonului.
Înmulțire
Lobelia se înmulțește prin semințe sau prin butași de tulpină.
Probleme frecvente
Plantele se pot prăbuși în căldura verii, din cauza stresului provocat de căldură și umiditate. Taie tufa, udă-o și asigură-i umbră după-amiaza.
Tulpinile sau răsadurile care putrezesc indică prea multă apă. Îmbunătățește drenajul și udă mai moderat. Printre bolile posibile se numără căderea plantulelor, putrezirea tulpinii și putrezirea rădăcinilor.

















































































