Prunus serrulata
Rosaceae
Prunus serrulata, numit și cireș japonez sau sakura, este un arbore mic, foios, cunoscut pentru florile albe până la roz intens din aprilie–mai. Rezistă la iernile cu îngheț și preferă în special soarele și solul reavăn, bine drenat.
- Lumină
- Soare plină, Soare până la semiumbră
- Udare
- Moderate
- Umiditate
- Moderată
- Temperatură
- 10–25 °C, min. -25 °C
- Dificultate
- Dificultate medie
- Înălțime
- 4,5–12 m
Îngrijire pe parcursul anului
Calendar pentru climatul Continental.
Cum arată cireșul japonez
Prunus serrulata (cireș decorativ) face parte din familia Rosaceae și provine din Japonia, China, Coreea și Vietnam. Multe cultivare ornamentale provin din hibrizi ai cireșului Oshima din Japonia. Este un arbore mic, cu trunchi scurt și coroană deasă; în funcție de cultivar, coroana poate fi răsfirată, în formă de vază sau plângătoare. Creșterea este moderată, iar lățimea coroanei ajunge de obicei la 4,5–9 m.
Frunzele sunt alterne, ovate până la lanceolate, cu margini zimțate, lungi de 5–13 cm. Când sunt tinere, sunt bronzii sau roșiatice, vara devin verde închis, iar toamna capătă nuanțe de galben, roșu sau bronz.
Florile apar în ciorchini de 2–5 flori, albe până la roz intens, simple, semidouble sau duble, în funcție de cultivar, odată cu frunzele noi. La sfârșitul verii se pot forma drupe mici, negre, amărui, cât un bob de mazăre, dar majoritatea cultivarelor rodesc puțin sau deloc.
Cultivare și îngrijire
Lumină și loc potrivit
Înflorește cel mai bogat la soare plin, dar suportă și umbră ușoară. Alege un loc însorit, cu bună circulație a aerului.
Udare
Preferă un sol umed în mod uniform. La arborii tineri, udă în perioadele secetoase. Cea mai mare nevoie de apă este în iunie, iulie și august.
Solul
Se simte bine într-un sol lutos, fertil, bogat în humus, reavăn, dar bine drenat. Nu tolerează drenajul slab.
Fertilizare
Fertilizează în martie–aprilie, la începutul sezonului de creștere.
Tăiere
Perioada de tăiere este iunie–iulie.
Plantare
Se plantează toamna (octombrie–noiembrie) sau primăvara (martie–aprilie), într-un loc însorit, cu bună circulație a aerului.
Iernarea
Este rezistent la îngheț și, de regulă, nu are nevoie de protecție. Suportă temperaturi de până la aproximativ -25 °C, în timp ce minimele obișnuite de iarnă sunt de circa -20 °C. Perioada de repaus este noiembrie–februarie.
Înmulțire
Se înmulțește prin altoire sau din semințe. Perioada indicată pentru înmulțire este iulie–august, iar semănatul se face în octombrie. Cultivarele ornamentale se înmulțesc de obicei prin altoire.
Utilizare
Se plantează în primul rând ca arbore ornamental. Fructele sunt mici și amare; în Japonia se scoate sâmburele, iar pulpa se conservă.
Siguranță
Toxice pentru pisici și câini- Pisici
- Toxică
- Câini
- Toxică
- Cai
- Toxică
Frunzele, tulpinile și semințele conțin glicozide cianogene. Planta este toxică pentru pisici, câini și cai și ușor toxică pentru oameni. Intoxicația se manifestă prin simptome de tip cianură, mai ales după consumul frunzelor ofilite: gingii roșu-cărămiziu, pupile dilatate, respirație grea, gâfâit și stare de șoc. Aceasta este doar o informare, nu un sfat veterinar sau medical; în caz de îndoială, consultă un medic veterinar sau un medic.
Sursă: ASPCA Toxic and Non-Toxic Plants, North Carolina Extension Gardener Plant Toolbox








































































