Saponaria
Saponaria officinalis · Caryophyllaceae
Cunoscută și ca: săpunăriță
Saponaria, numită și săpunăriță (Saponaria officinalis), este o perenă erbacee, înaltă de 30–90 cm, cu flori roz sau albe, parfumate seara. Este rezistentă la ger și la secetă, iar îngrijirea ei este ușoară. Merită însă plantată cu grijă, pentru că se extinde prin rizomi.
- Lumină
- Soare plină, Soare până la semiumbră
- Udare
- Scăzute
- Umiditate
- Moderată
- Temperatură
- 10–25 °C, min. -28 °C
- Dificultate
- Ușor de cultivat
- Înălțime
- 30–90 cm
Îngrijire pe parcursul anului
Calendar pentru climatul Continental.
Cum arată saponaria
Saponaria este o plantă perenă erbacee, cu tulpini drepte, neramificate, și frunze verzi. Frunzele sunt opuse, cu margine întreagă, lat lanceolate, lungi de 4–12 cm, cu 3–5 nervuri evidente și fără pețiol. În timp, planta formează tufe întinse, pentru că rizomii ei se târăsc și se răspândesc.
Floarea are cinci petale crestate, de circa 2,5 cm lățime, roz sau albe, grupate în ciorchini compacți la vârful tulpinilor. Caliciul este lung și tubular, cu dinți cu vârf roșu. Florile se deschid seara și au un parfum dulce. Înflorește din iunie până în septembrie, iar vara se coc capsule cu semințe brune.
În natură crește în Europa, din Portugalia și zona mediteraneană până în Baltica și Rusia, pe marginea gardurilor și a drumurilor, pe terenuri virane și pe taluzuri de cale ferată. Ritmul de creștere este moderat.
Cultivare și îngrijire
Lumină și loc potrivit
Saponaria se dezvoltă cel mai bine la soare plin și suportă și umbra parțială. Fiind o plantă de grădină, o poți ține afară tot anul. Florile atrag fluturi de noapte, bondari și sirfide, deci este o alegere bună pentru o grădină prietenoasă cu polenizatorii.
Udarea
După ce s-a înrădăcinat, saponaria are nevoie de puțină apă și rezistă bine la secetă. Important este să eviți solul îmbibat cu apă. Până se instalează, udă moderat.
Solul
Preferă soluri bine drenate, nisipoase, pietroase sau de consistență medie, inclusiv cele alcaline. Pe solurile grele, cu textură fină, se dezvoltă slab, așa că într-un teren greu merită fie să îmbunătățești drenajul, fie să alegi alt loc.
Plantare și semănat
Plantează saponaria la soare, într-un sol bine drenat. Momentele potrivite pentru plantare în grădină sunt aprilie, mai și septembrie.
Dacă nu vrei ca planta să se extindă, limitează rizomii, de exemplu cu o bordură îngropată. Se știe că se sălbăticește și se răspândește prin rizomi; în unele regiuni este considerată invazivă sau buruiană, așa că o poți planta într-un colț unde are loc să se întindă.
Tăiere
Taie tulpinile în septembrie sau octombrie, după înflorire.
Iernarea
Saponaria este complet rezistentă la ger, suportând până la aproximativ -28 °C, mai jos decât temperaturile obișnuite ale iernilor de la noi, de circa -20 °C. Partea de deasupra solului se usucă iarna, iar planta renaște primăvara. Perioada ei de repaus este în noiembrie–februarie, deci nu necesită adăpost.
Înmulțirea
Se poate înmulți prin semințe, prin diviziune sau prin butași de tulpină. Semințele se seamănă în martie–aprilie sau în septembrie, iar pentru răsaduri în interior se seamănă în februarie–martie. Diviziunea și butășirea se fac tot în martie–aprilie sau în septembrie.
Utilizări
Rădăcina, bogată în saponine, se folosește ca emulgator în tahini și halva și pentru spuma berii, dar planta nu este un aliment obișnuit. Tradițional, rădăcinile au fost folosite pentru tuse, bronșită, afecțiuni ale pielii și ale ficatului, iar planta servește și ca săpun natural blând.



















































































