Sari peste navigare, accesează conținutul
Sari peste conținut, mergi la subsol

Tanacetum parthenium

Asteraceae

Cunoscută și ca: spilcuță, romaniță de grădină, mușețel de grădină, Spilcuţă

Toxice pentru pisici și câini · detalii ↓

Spilcuța (Tanacetum parthenium), cunoscută și ca romaniță de grădină sau mușețel de grădină, este o perenă aromată, ușor de crescut, care formează tufe cu flori albe asemănătoare margaretelor. Rezistă iarna afară și înflorește din iunie până în septembrie. Se autosemănă foarte ușor, așa că merită ținută sub control.

Lumină
Soare plină, Soare până la semiumbră
Udare
Moderate
Umiditate
Moderată
Temperatură
10–24 °C, min. -30 °C
Dificultate
Ușor de cultivat
Înălțime
30–70 cm

Îngrijire pe parcursul anului

Calendar pentru climatul Continental.

Semănare în interiorSemănarePlantare în exteriorTăiereÎnmulțireFertilizareMai multă apăÎnflorireRecoltarePerioadă de repaus
Când se efectueazăPerioadă de repausLuna curentă

Cum arată spilcuța

Spilcuța este o plantă erbacee perenă, cu port de tufă deasă, în smocuri, cu tulpini erecte și ramificate. Ajunge la 30–70 cm înălțime și la 30–60 cm lățime și crește repede.

Frunzele sunt verde deschis, pinat-sectate, asemănătoare cu frunzele de ferigă, cu margini dințate, cu partea inferioară ușor păroasă și cu un miros puternic, pătrunzător. Florile, de aproximativ 2 cm, sunt capitule mici de tip margaretă, cu petale albe și centru galben, grupate în corimbi laxi. Unele soiuri au flori pline, globulare. Fructele sunt achene uscate, brune, nervurate, de 1–2 mm.

În natură, specia crește pe pante pietroase, pe malurile râurilor și pe terenuri deschise, cu sol răscolit, din Balcani, Anatolia, Caucaz, Iran și vestul Himalayei, iar astăzi este naturalizată în multe alte locuri.

Cultivare și îngrijire

Locul potrivit

Se simte cel mai bine la soare, dar suportă și semiumbra. Fiind o plantă mică și aromată, merge bine în rabate de perene, în grădini pentru polenizatori sau în grădini de plante aromatice. Atrage albinele și fluturii, iar căprioarele o ocolesc.

Udarea

Preferă un sol umed constant, dar nu îmbibat. Plantele bine înrădăcinate trec fără probleme peste perioadele secetoase. Udă mai des în iunie, iulie și august, când planta înflorește.

Solul

Se mulțumește cu orice sol de grădină bine drenat, lutos, nisipos sau bogat în humus. Tolerează un interval larg de pH, de aproximativ 6–8. Important este ca apa să nu băltească.

Fertilizarea

O singură fertilizare, în aprilie, la pornirea în vegetație, este suficientă pentru o plantă care nu are pretenții mari.

Tăierea

Îndepărtează sau scurtează florile trecute, ca să limitezi răspândirea semințelor. După înflorire, tunde planta mai scurt. Tăierea se face în iulie și octombrie.

Plantarea și semănatul

Plantează spilcuța primăvara, la soare, la aproximativ 40 cm distanță între plante. Răsadurile se pot planta în grădină în mai.

Poți semăna în martie, în interior, sau direct în teren, în aprilie–mai.

Iarna

Este rezistentă la îngheț, până la aproximativ -30 °C, deci iernează afară fără protecție specială, chiar și la minimele obișnuite de -20 °C. Partea aeriană se usucă în sezonul rece, iar planta intră în repaus din noiembrie până în februarie.

Înmulțirea

Se înmulțește prin semințe, prin diviziunea tufei sau prin butași de tulpină. Perioadele potrivite sunt martie, aprilie și septembrie.

Răspândirea nedorită

Spilcuța se autosemănă foarte ușor și poate deveni buruiană în afara arealului ei de origine. Tăierea florilor trecute este cea mai simplă metodă de control.

Folosire

Florile se pot tăia pentru buchete în perioada iunie–august. În Europa, planta a fost folosită în mod tradițional pentru febră și dureri de cap, însă lipsesc dovezile clinice. Nu este considerată comestibilă.

Siguranță

Toxice pentru pisici și câini
Pisici
Toxică
Câini
Toxică
Cai
Toxică

Spilcuța este toxică pentru pisici, câini și cai, iar pentru oameni este ușor toxică. Părțile toxice sunt frunzele și florile, iar substanțele implicate sunt lactonele sesquiterpenice, piretrinele și partenolida. La animale pot apărea vărsături, diaree, hipersalivație și iritații ale pielii. La persoanele sensibile pot apărea ulcerații în gură și dermatită de contact. Acestea sunt doar informații, nu sfaturi veterinare sau medicale; dacă ai dubii, întreabă un medic veterinar sau un medic.

Sursă: ASPCA Toxic and Non-Toxic Plants, North Carolina Extension Gardener Plant Toolbox

Pentru planta ta

Întrebări frecvente

Este spilcuța toxică pentru pisici și câini?Da, este toxică pentru pisici, câini și cai, în special frunzele și florile. Poate provoca vărsături, diaree, hipersalivație și iritații ale pielii. Dacă ai dubii, întreabă un medic veterinar.
Când se plantează spilcuța?Primăvara, la soare, la aproximativ 40 cm între plante. Răsadurile se plantează în mai.
Rezistă spilcuța iarna în grădină?Da, rezistă la îngheț până la aproximativ -30 °C și iernează afară. Partea aeriană se usucă, iar planta intră în repaus între noiembrie și februarie.
Cum împiedic spilcuța să se înmulțească singură?Taie florile trecute înainte să facă semințe și tunde planta după înflorire. Se autosemănă ușor și poate deveni buruiană.
Cum se înmulțește spilcuța?Prin semințe, diviziunea tufei sau butași de tulpină. Perioadele potrivite sunt martie, aprilie și septembrie.
Poate fi crescută spilcuța în ghiveci?Da, se potrivește pentru ghiveci și balcon, într-un loc luminos și cu sol bine drenat.
Sari peste subsol, revino la începutul paginiiSalt la începutul paginii