Romaniță
Matricaria chamomilla · Asteraceae
Cunoscută și ca: Matricaria recutita, romaniţă, muşeţel
Romanița (Matricaria chamomilla), cunoscută și ca mușețel, este o plantă anuală, ușor de crescut, cu flori parfumate asemănătoare margaretelor. Crește repede, nu cere sol bogat și înflorește din vara timpurie. Se seamănă în fiecare an sau se lasă să se autoînsămânțeze.
- Lumină
- Soare plină
- Udare
- Scăzute
- Umiditate
- Scăzută
- Temperatură
- 12–25 °C, min. -5 °C
- Dificultate
- Ușor de cultivat
- Înălțime
- 15–60 cm
Îngrijire pe parcursul anului
Calendar pentru climatul Continental.
Cum arată romanița
Romanița face parte din familia Asteraceae. Este o plantă ierboasă anuală, erectă, mult ramificată, cu tulpini netede, și formează o tufă lejeră, de obicei între 15 și 60 cm înălțime. Crește rapid.
Frunzele sunt verzi, fin divizate, cu segmente liniare până la filiforme, rare pe tulpină și aromate. Florile sunt capitule mici, parfumate: petale albe, răsfrânte în jos, în jurul unui disc galben, bombat, cu receptacul gol pe dinăuntru. Înfloresc din vara timpurie și pot reveni de mai multe ori pe an. Fructele sunt achene minuscule, galben-brune până la cenușiu-brune, de circa 1 mm, care se coc de la sfârșitul verii până la începutul toamnei.
În natură crește pe terenuri ruderale, pe marginea drumurilor, prin câmpuri și pajiști. Este originară din Europa, nordul Africii și zonele temperate ale Asiei, iar astăzi este naturalizată pe toate continentele.
Cultivare și îngrijire
Lumină și loc
Romanița are nevoie de soare plin pentru a înflori bine. La umbră sau în sol prea bogat înflorește slab. Se potrivește în grădină, într-o stâncărie, în ghiveci sau pe balcon.
Udare
Tolerează atât solul umed, cât și pe cel uscat. Evită solurile grele și ude. Se udă doar în perioadele lungi de secetă.
Sol și ghivece
Preferă un sol bine drenat, nisipos sau lutos, cu pH între 6 și 8. Solul sărac nu o deranjează, iar cel bogat și greu e mai bine evitat.
Nu suportă bine mutarea. Dacă o crești în ghiveci, seamănă direct în recipientul final sau în ghivece individuale.
Semănat și plantare
Semințele sunt foarte mici, așa că se apasă ușor pe suprafața substratului, fără să fie acoperite.
Poți începe în interior, în martie, cu 6–8 săptămâni înainte de ultimul îngheț. Semănatul direct în aer liber se face în aprilie–mai, pe la data ultimului îngheț. Plantarea răsadurilor la locul definitiv se face tot în aprilie–mai. Fiindcă romanița suportă greu transplantarea, merge mai bine semănată direct sau în ghivece individuale.
Înmulțire
Romanița se înmulțește din semințe, în martie, aprilie sau mai. Dacă lași câteva capitule să se coacă, planta se poate autoînsămânța.
Iarna
Este o plantă anuală: după formarea semințelor moare și revine în anul următor doar prin autoînsămânțare. Rezistă cel mult la circa -5 °C, iar iernile de la noi coboară până la -20 °C, deci nu o păstrezi afară de la un an la altul. Perioada de repaus este în ianuarie, februarie, noiembrie și decembrie.
Probleme frecvente
Înflorire slabă: cauza este de obicei umbra sau solul prea bogat. Soluția este soarele plin și un sol sărac.
Răsaduri care cedează după mutare: romanița suportă prost transplantarea. Seamănă în ghivece individuale sau direct la locul final.
Pulbere albă pe frunze: este făinare. Îmbunătățește circulația aerului și evită udarea pe frunze.
Pot apărea și afide, mană și rugină.
Recoltare și utilizare
Florile se recoltează din iunie până în septembrie. Capitulele se folosesc proaspete sau uscate pentru ceai și ca decor culinar.
În mod tradițional, romanița se folosește ca ceai liniștitor. Dovezile științifice pentru beneficii sunt limitate, iar planta poate interacționa cu anticoagulantele.
Siguranță
Ușor toxic pentru animalele de companie- Pisici
- Slab toxică
- Câini
- Slab toxică
- Cai
- Slab toxică
Romanița este ușor toxică pentru pisici, câini, cai și oameni. Florile sunt partea toxică, iar principiile active sunt lactonele sesquiterpenice. Manipularea poate provoca dermatită de contact, iar reacțiile alergice sunt posibile, mai ales la persoanele sensibile la ambrozie și la alte plante din familia compozitelor (Asteraceae). Aceste informații au caracter orientativ și nu înlocuiesc sfatul medical sau veterinar; dacă ai îndoieli, întreabă un medic veterinar sau un medic.
Sursă: ASPCA Toxic and Non-Toxic Plants, North Carolina Extension Gardener Plant Toolbox



































































































