Poncirus trifoliata
Citrus trifoliata · Rutaceae
Cunoscută și ca: lămâi rezistent la ger, portocal trifoliat
Poncirus trifoliata, cunoscut și ca Citrus trifoliata sau portocal trifoliat, este un citrus care își pierde frunzele și poate crește afară în clima noastră cu ierni geroase. Formează un arbust des și spinos, cu flori albe parfumate primăvara și fructe galbene, atrăgătoare la vedere, dar foarte acre. Este considerat ușor de cultivat, dacă primește soare din belșug și are un sol bine drenat.
- Lumină
- Soare plină
- Udare
- Moderate
- Umiditate
- Moderată
- Temperatură
- 15–28 °C, min. -20 °C
- Dificultate
- Ușor de cultivat
- Înălțime
- 3–8 m
Îngrijire pe parcursul anului
Calendar pentru climatul Continental.
Cum arată poncirus trifoliata
Originar din nordul Chinei și din Coreea, poncirusul este un arbust sau un pom mic, des, de formă ovală, cu lăstari verzi, striați, și spini. Crește repede. De obicei ajunge la 3-8 m înălțime și la 1,8-5 m lățime.
Frunzele sunt compuse, din trei foliole ovale, cu margini crenate, pe un pețiol aripat. Strivite, au miros picant. Primăvara sunt verde-gălbui, vara verde închis, iar toamna se îngălbenesc.
În aprilie și mai apar florile albe, cu cinci petale, cu diametrul de 3-5 cm și stamine roz. Cresc singure în axilele frunzelor și sunt ușor parfumate. Albinele le vizitează. Fructele sunt galben-lămâie, păroase, cu diametrul de 3-4 cm, pline de semințe. Se coc toamna și miros plăcut, dar au gust foarte acru și amar.
Cultivare și îngrijire
Locul potrivit
Are nevoie de soare plin și nu suportă umbra. Alege un loc însorit, departe de zonele cu circulație intensă, pentru că spinii pot răni. Poncirusul este și rezistent la căprioare, ceea ce contează în grădinile apropiate de pădure.
Udarea
Udă mai des și mai abundent în iunie, iulie și august, când planta are cea mai mare nevoie de apă. În restul anului reduce udarea, iar solul trebuie să rămână bine drenat, fără apă stagnantă.
Solul și rempotarea
Poncirusul preferă un sol acid, argilo-nisipos (lutos), bine drenat, cu pH între 5,0 și 6,5. Dacă îl ții la ghiveci, folosește un substrat cu aceleași caracteristici și un recipient cu drenaj bun.
Rempotarea se face în martie sau aprilie.
Fertilizarea
Fertilizează în martie și aprilie, la începutul sezonului de creștere.
Tăierea
Tăierea se face în mai și iunie. Fiind des și cu creștere rapidă, poncirusul se pretează la garduri vii, iar tăierile din acest interval ajută la menținerea formei dorite. Poartă mănuși groase, din cauza spinilor.
Plantarea și semănatul
Poți planta în aprilie sau mai, ori în septembrie sau octombrie. Pune planta la soare plin, într-un sol acid și drenat.
Semănatul este indicat în martie sau octombrie.
Iernarea
Este o plantă rezistentă la ger și suportă aproximativ -20 °C, adică chiar minima obișnuită a iernilor din zonă. De aceea poate avea de suferit în iernile deosebit de aspre. Perioada de repaus durează din noiembrie până în februarie, iar în acest timp planta nu are nevoie de îngrijiri speciale.
Înmulțirea
Se poate înmulți prin semințe, butași de lăstar sau altoire. Perioadele indicate pentru înmulțire sunt iunie, iulie și octombrie.
Recoltarea și folosirea fructelor
Fructele se recoltează din septembrie până în noiembrie. Proaspete sunt prea acre și amare pentru a fi mâncate, dar se pot transforma în marmeladă sau se pot folosi ca aromă.
În medicina tradițională est-asiatică, fructele sunt folosite pentru inflamații alergice.




























































































